Page 20 - 1908-14
P. 20

348                         LUCEAFĂRUL                 Nrul 14, 1908.

             Se  îngrămădesc  cu  toţii,  miuimându-se  la  început  de   expoziţii  a  fost  o  intreagă  revoluţie.  îutocmai  ca  şi  ce­
           glasul  răguşit  al  gramofonului,  apoi  ascultă  din  ce  în  ce   lălalt  jubilar  Gebhardt,  care  împlineşte  70  de  ani,  a
           mai  surprinşi.  E  o  povestire  a  lui  Leseow,  pe  care  o   introdus cu voia anahronismele cele mai mari în tablourile
           spusese  în  tub  Tolstoi  însuş.  Băieţii  ascultă  cu  mare   religioase.  Christos  umblă  pe  pământ  iutre  oamenii  tim­
           interes.  Sunt  de  faţă  şi  părinţii  copiilor,  apoi  o  sunudenie   pului  nostru,  dă  mâna  cu  ţăranii  şi  cu  copiii  de  munci­
           de oaspeţi. Tolstoi se retrage de o parte, privindu-şi elevii.   tori,  pe  cari  îi  vedem  şi  noi  pe  stradă.  Pe  când  însă
           Penumbra din sală, înfăţişarea gârbovită a bătrânului poet,   Uhde  e  şi  ca  luminist  un  inovator,  Gebhardt  s’a  ţinut  în
           publicul  dealături,  băieţii  încremeniţi  în  silinţa  lor  de   marginile cunoscnte mai ’nainte.   H. P. P.
           atenţiune  —  iată  un  tablou  vrednic  de  penelul  unui   *
           artist«.       t             Al.
                                              Reviste  şi  ziare.  Ascensiuni  aeronaute.  Dl  Murat
            Din  (iermania.  «Leipziger  Illustrierte  Zeiti.ng»  i7  Mai
                                             publică  în  «Natura»  din  Bucureşti  articole  atrăgătoare
           1908, Nr. 3384) publică o recensie asupra romanului »Der
                                            despre «Baloanele-sonde şi zmeurile (sic!) in meteorologie».
           Haiduck*,  care  a  apărut  de  curând  şi  în  româneşte,  in   Fenomenele  meteorologice  nu  sunt  condiţionate  numai
           editura  librăriei  Sfetea  (2  lei).  Intre  altele  vorbeşte  despre   de  cauze  aflătoare  la  suprafaţa  globului,  ci  şi  de  curenţii
           «un  talent  inventiv  nesecat»,  despre  »o  iubire  adâr.că  a   din  regiunile  superioare  ale  aerului.  Este  deci  absolut
           autoarei  poete  pentru  frumoasa  ei  ţară».  «Partea  istorică   necesar  de  a  pătrunde  mai  sus,  în  straturile  îualte  ale
           împrumută volumului o valoare deosebită», »eu persoanele   atmosferei. Pentru studiarea acestor straturi:
           descrise  bine,  simţim  şi  noi»,  «iubirea  lor  de  ţară  şi  de
                                              1.  se  întemeiază  Observatoare  pe  munţii  înalţi,  cum
           libertate  ne  cuprinde  şi  pe  noi».  »Trebue  sa  aşteptăm  cu
                                            sunt Observatoarele  de pe Sonnblick, Monte-Roza, Pike’s-
           nerăbdare  viitoarele  daruri  ale  tinerei  poete  române,  care   Peak  şi  altele.  Aceste  aduc  servicii  reale  meteorologiei  şi
           scrie  în  nemţeşte.  Aceasta  în  urma  puternicei  dovezi  de   astronomiei.  Dar  au  şi  neajunsuri.  Costul  lor  foarte  ri­
           talent din volumul de faţă«.
                                            dicat,  înălţimea  relativ  mică  (3000—4000  metri),  fixitatea
            *  O serbare unică în felul său, a avut loc în Lipsea, zi­  in spaţiu.
           lele  trecute.  Institutul  de  editură,  Fi  lip  Reclam  ;un.,   2.  Se  lansează  baloane  montate  pentru  a  controla  ob­
           a  tipărit  Nr.  5000  al  cunoscutei  sale  biblioteci  univer­  servaţiile  de  pe  munţi  şi  a  înregistra  fenomene  din  stra­
           sale.  (Universal-Bibliothek).  Faptul  acesta  este  unic  nu   turi  şi  mai  înalte.  Glaisher  din  Anglia  a  pus  mai  întâiu
           numai  la  Germani  ci  şi  la  celelalte  popoare,  căci  na  s'a   la  cale  astfel  de  ascensiuni  ştiinţifice,  apoi  s’au  întreprins
           găsit  nici  o  bibliotecă  până  acum  să  ajungă  la  o  astfel   altele,  îndeosebi  din  Berlin.  înălţimea  cea  mai  mare,  la
           de  popularitate.  Nr.  5000  conţine  4  novele  de  unul  din   care  s’au  putut  ridică,  nu  tieceâ  de  10,000  metri.  Dela
           cei  mai  iubiţi  scriitori  germaui  ai  timpului  nostru,  Otto   8000  metri  în  sus  ascensiunea  e  insupoitabilă  pentru  om.
           Ernst  (cu  numele  adevărat  Otto  Ernst  Schmidt).  După   Glaisher  însuş  şi-a  pierdut  conştienţa  în  aceste  regiuni.
           cum  se  ştie,  biblioteca  a  publicat  până  acum  2  volumaşe   Cea  mai  mare  înălţime  atinsă  de  baloanele  montate  a  fost
           traduse  din  literatura  noastră:  «Moara  cu  noroc»  a   de  9150  metri,  Bernson  întrebuinţând,  pentru  a  putea
           lui  Slavici  (Nr.  2156)  şi  «Păcat  şi  alte  novele«  de   suportă  o  presiune  aşa  de  scăzută,  în  mod  metodic  oxi­
           Caragiale  (Nr.  3716).  Va  interesă  în  orice  caz  pe  ce­  genul.
           titori  să  audă,  că  biblioteca  pregăteşte  un  nou  volum:   3.  De  importanţă  neprevăzută  s’au  dovedit  baloanele
           nuvele  alese  din  Sadoveanu,  traduse  de  l)-şoara  Eleonora   nemontate numite baloane-sonde şi
           Bor  ci  a,  cu  o  prefaţă  de  Prof.  O.  Weigand.  Volumul   4.  Baloanele captive sau smeii.
           va apărea în curând.               Avautagiul  principal  al  baloanelor-sonde  consistă  în
                                             marea  înălţime,  ce  o  pot  atinge.  în  mod  curent  se  ridică
            * Teatrul german deplânge moartea scriitorului dramatic   astăzi  până  la  20  km.,  iar  recoidul  atitudinei  l-a  deţinut
           Adolf  L’Arronge,  care  şi  serbase  mai  zilele  trecute  jubi­  in  25  Iulie  1907  un  balon-sondă  al  serviciului  meteoro­
           leul  de  60  de  ani.  L'Arronge  a  fost  mult  timp  directorul   logic din Belgia, înălţindu-se la 26,557 metri.
           teatrului  «Deutsches  Theater»  din  Berlin,  ridicând  din  în-
                                              Smeii  sau  baloanele  captive  sunt  baloane  construite  în
           tuneiec  câteva  talente  de  seamă,  cari  au  ajuns  mai  târziu
                                             forma  smeilor  şi  se  ţin  legate  cu  sârmă  la  staţiunea  de
           luceferi pe scena germană. (Kainz, Sorma, Matkowsky, etc.).   origine. Se înalţă peste 6 km. Se pot conduce după voinţă.
           Piesele  lui  pline  de  umor  sănătos,  tractând  contlicte
           din  viaţa  burgheză,  cu  o  filosofie  uşoară,  se  jucau  şi   Se  pot  realiză  mai  multe  observaţii  pe  aceeaş  direcţie
                                            şi  la  distanţe  bine  determinate.  Observaţiunile  culese  sunt
           se  joacă  şi  astăzi  cu  succes  pe  scenele  germane.  Mai
           cunoscute  sunt:  Doktor  Klaus,  Haseman  ns  Tochter.   mai exacte.
                                              Evident,  că  atât  baloanele-sonde  cât  şi  cele  captive  se
           («Fetele  lui  lacovache»,  în  prelucr.  Dlui  Gustyî)  Der
                                             provăd cu instrumente de înregistrare automată.
           Kompagnon,  Mein  Leopold,  etc.  N’a  fost  o  mărime
                                              Cercetările cu baloane-sonde au revelat meteorologiştilor
           de  primul  rang,  dar  a  contribuit  la  răspândirea  comediilor   un  fenomen  puţin  aşteptat,  dacă  nu  neaşteptat.  Dela
           uşoare.
                                             10—11  km.  în  sus,  peste  întreagă  emisfera  explorată  de
            *  Jubileul  a  doi  pictori  cunoscuţi  a  dat  prilej  la  multe   nord,  se  constată  o  reversiune  a  urinarei  temperaturei,
           articole  comemorative  in  pressa  germană.  Fritz  de  Ulide,   limita  superioară  a  zonei  de  reversiune  neputând  fi  încă
           unul  dintre  protagoniştii  curentului  modern  în  pictură,   aflată.  Până  la  10—11  km.  temperatura  scade  constant.
           şi-a  serbat  jubileul  de  60  de  ani.  Când  a  început  să-şi   Dela 10—11 km. în sus nu  mai scade în aceeaş proporţie,
           expună tablourile religioase, acum vre-o câţiva ani, prin  ci  în  măsură  mult  mai  mică,  ba  chiar  de  loc.  Această
   15   16   17   18   19   20   21   22   23   24