Page 22 - 1908-14

350 LUCEAFĂRUL Nrul 14, 1908.

Ach, umsoDSt auf alle Landerkarten şi II sunt următoarele doine şi cântece pentru voce şi
Spăh’st du nach dem seligen Gebiet, piano: «Foaie verde, foi de nuc»; «Cântă puiul cucului»;
Wo der Freiheit ewig griiner Garten, • Bădişor depârtişor»; «Spune mândr’ adevărat»; «Vai, bădiţă,
Wo der Menschheit sckone Jugend bliiht. dragi ne-avem«; «Cine m’aude cântând»; «Bade, zău, o fi
păcat»; «Bagă, Doamne, luna ’n nori»; «Ştii tu bade ce
In des Herzens heilig stille Răume mi-ai spus»; «Vino bade iar acasă»; «Necăjit ca mine nu-i«;
Musst du fliehen aus des Lebens Drang! «După ochi ca murele»; «Floare fui, floare trecui»; «Cântec
Freiheit ist nur in dem Reick der Traume
haiducesc»; «Trageţi voi boi»; «Cine n’are dor jie vale».
Und das Sckone bluht nur im Gesang.
Pe urmă alte trei caiete cu jocuri româneşti pentru piauo
solo, în care găsim: Ardelene, brâie, învârtite, «Lugojaua»;
Iu aceia? număr o novelă de dl Ioan Adam şi lecţia
de deschidere la Universitatea din Bucureşti a d-lui G. «Măzărica»; «Pe picior»; «Hora»; «Ţarina»; «De doi» şi
Murnu, ambii colaboratori ai revistei noastre, apoi scrisori «Haţegana». Preţul fiecărui caiet e 4 cor. (5 Lei) şi se
inedite dela Ollănescu şi Hurmuzacki, un studiu asupra pot găsi la Librăria arkidiecezană din Sibiiu şi la toate
lui Carlyle de C. Antoniade, versuri, articole şi notiţe in­ librăriile româneşti.
formative. Aceste colecţiuni sunt de cea mai mare importanţă
pentru răspândirea muzieei noastre poporale şi le reco­
Dl Atanasiu scoate la Iaşi o nouă revistă «Arta Română», mandăm cu toată căldura cetitorilor noştri.
cu articole privitoare la istoria artei româneşti, însoţite * Direcţiunea Teatrului Naţional din Bucureşti a primit
de reproduceri frumoase. Până acum au apărut 6 numere. cu multă însufleţire o dramă originală în două acte a
Tot la Iaşi apare: ^îndrumarea», revistă conservatoare- prietinului şi colaboratorului nostru, dl Zaharie Bârsan.
democratâ, şi »Frăţia Românească», revistă naţional-de- Probabil că stagiunea din toamnă să înceapă cu această
mocrată. La Craiova apare «Democraţia», tot eonserva- piesa în care rolurile principale vor fi jucate de dl şi
toare-democratâ. Cum vedem revistele se democratisează d-na Rârsan. Trimitem sincere felicitări iubitului nostru
din greu. artist pentru acest frumos succes.
* Poetul mult apreciat, dl G. Coşbuc, a tradus pentru
Ultimul număr al «Gazetei de Duminecă» din Şimleu Teatrul Naţional din Bucureşti «Don Carlos» de Schiller,
publică programul serbărilor dela adunarea generală a
care se va reprezintă în stagiunea viitoare.
«Asociaţiunii» ce va avea loc dela 0—9 August n. a. c. * Consistorul arhidiecezan din Sibiiu, publică «Bise­
Promite a fi una dintre cele mai reuşite adunări generale.
Îndemnăm publicul să ia parte în număr cât mai mare rica Catedrală dela Metro pol ia ortodoxă ro­
mână din Sibiiu; istoricu zidirii, 1857—.1906» —
la aceste serbări.
o lucrare alcătuită de D-nii: Dr. llarion Puşeariu, Dr. Miron
In «Drapelul» (Xr. 72) un articol prim despre activitatea Cristea şi Mateiu Voileanu, în care se cuprind toate datele
sau, mai bine zis, lipsa de activitate a despărţământului privitoare la zidirea Catedralei. Cartea e împodobită cu
Lugoj al »Asociaţiunii«. Se explică cauza neactivităţii portretele inetropoliţilor: Şaguna, Miron şi Meţianu şi cu
despărţămintelor «Asociaţiunii» fâcându-se unele constatări mai multe reproduceri de ale Catedralei şi ale picturilor
juste. * din lăuntru. E o lucrare făcută conştienţios şi cu pietate
faţă de ceice au ostenit să aducă la izbândire clădirea şi
Ştiri. Din cauza îngrămădirii de material, suntem siliţi împodobirea frumoasei zidiri din mijlocul Sibiiului.
să lăsăm pentru numărul viitor articolul «Com­ * Tinerimea română din Maramureş s’a hotărît să dea
pozitorul Tudor cav. de Flondor» şi să întrerupem semne de viaţă. Anunţul unei petreceri româneşti, îm­
continuarea nuvelei «Synnove Solbakken». preunată cu o reprezentaţie teatrală a fost primit cu
* In numărul acesta reproducem lucrările dlui G. Cire- entusiasm în toate părţile. Chiar şi prietinul nostru, ne­
şescu despre cari s’a vorbit în cronica numărului 8 al obositul propovăduitor al artei româneşti, dl Zaharie Bârsan,
acestei reviste. vorbea cu multă însufleţire de reprezentaţia ce avea de
* Societatea «Clubul Român» din Yiena a luat iniţiativa gând să o dea in Maramureş. Acum ne vine ştirea că
să adune mijloace materiale pentru ridicarea unei «Case reprezentaţia a fost oprită de autorităţi. Ne-am fi mirat
Naţionale« în capitala inonarekiei. îndemnăm şi noi să fie altfel! Tinerimea română din ţara lui Dragoş să nu
publicul să trimită la adresa preşedintelui societăţii, dl G. se descurajeze însă, căci tot începutul e greu. Să se
Vitencu, (III/I F.larngasse No. 4, Wien) cât mai multe constitue într’o trupă de diletanţi, să-l invite pe dl Bârsan
ajutoare. ca oaspe şi atunci autorităţile nu-i poate opri dela mani­
* Primim la redacţie «Raportul anual al societăţii Ro- festaţia dragostei ce o au pentru limba asta românească.
mâne-Ortodoxe jubilar imperiale pentru ridicarea unei * Răposatul Andreiu Frăneu, fost membru al curţii
biserici şi înfiinţarea unei comunităţi bisericeşti în Yiena». de casaţie din Budapesta şi unul dintre cei mai buni şi
Societatea are până acum o avere de 19.016 Cor. 6 fii. şi harnici români de frunte, a lăsat consistorului din Blaj
are de scop: crearea unui centru religios-cultural pentru o fundaţiune de 140.000 cor. cu scopul de a se ajută
Românii din Yiena. Cu timpul sunt nădejdi să se clădească şcoalele româneşti din Mitropolia unită. Dacă aceste şcoale
pe lângă parohie şi un mare internat pentru stu­ se vor preface în şcoale de stat, venitul fundaţiunii e des­
denţii români de pretutindeni. tinat pentru tipărirea cărţilor poporale şi înfiinţarea de
* Dl Tiberiu Bredieeanu a tipărit o colecţie de doine, cân­ biblioteci la sate; iar dacă nici aceasta nu s’ar putea rea­
tece şi jocuri poporale, cuprinse în cinci caiete. In caietul I liză, se vor da burse la studenţi români.