Page 22 - 1908-15

374 LUCEAFĂRUL Nrul 13, 1908.
o clasă de cânt, fără să primejduiască intru nimic dacă nu tot atâta pricepere în aria Dalilei de St.
viitorul celor cu înclinări spre scenă. SaSns, de aceea de soprană frumos desvoltată a
Dar nu în toate clasele Conservatorului e bine înţe­ d-şoarei Abramescu — foarte clară şi stăpânitoare pe
leasă menirea aceasta de selecţionare a elementelor, emisiune, cum a eşit în aria Reginei din „Hughenoţii" —,
într’unele chiar măestrul sau măiastră îşi cam încurcă cum şi de mititica şi simpatica voce de soprană legeră a
elementele, dând uneori o luare aminte nepotrivită d-şoarei Barozzi şi aceea de contra-altă a d-şoarei Za-
unor semi-talente sau unor quasi-talente. burovschi; n’am mai avut nici o prevestire de acelea
Şi după cinci lungi ani de studii şi străduinţi za­ cu care ne obişnuise această clasă de cânt.
darnice a bietelor elemente fără nici o chiemare pentru Ba, ceeace e şi mai mult, unele bucăţi din reper-
cânt, îţi dai seama de tot ce poate să facă cineva torul şcolar au cam lăsat de dorit, substituind talentul
când nu spune unui elev sau eleve adevărul. în mimica vocii prin acela al mimicei simpatice şi
Acest soi de diplomaţi netalentaţi sporesc într’o bună al încolţirei zâmbetelor fascinatoare.
măsură armia „rataţilor" pretenţioşi şi incapabili de Evident, e şi acesta un talent, dar nu tocmai compa­
vre-o ispravă. tibil cu o clasă de cânt ce se respectă.
Nenorocirea aceasta a bătut de multicel sărmanul Mâne poimâne te pomeneşti că dela ariete uşurele
nostru „Conservator" şi de aceea faza în care a intrat de operă comică şi vodevil se poate face un pas mai
nu poate decât să ne bucure pe toţi. înapoi, sub ispita ariilor de „Caffee-concert", arii uşu­
* rele e drept, dar pline de succes 1
Examenele de sfârşit de an ale claselor de cânt, Clasa bătrânului maestru Ştefănescu s’a înfăţişat
date într’o sală mare de concerte, atrage lume multă cu toată seriozitatea unei clase vechi de cânt şi care
iubitoare şi, uneori, cunoscătoare de muzică. Cuconi­ ţine la bunul nume.
ţele însă sunt mai numeroase. încă un prilej fericit Ca şi aceea a dlui Popovici-Bayreuth, care s’a
de arătare a ultimului „schic" văratic, un nou mijloc produs de curând numai cu arii din Mozart clasa
de a-şi scoate fiecare în evidenţă talentul gătelii. dlui Ştefănescu a rămas în domeniul clasicismului, în
Şi într’o asemenea atmosferă parfumată, într’o îm- ce priveşte repertoriul şcolastic, frumos amestecat cu
pestriţeală de culori şi în şopoteala aceea a unui salon, frumseţi de ale muzicei moderne.
„talentaţii" şi, mai ales „talentatele" îşi fac debutul. în aceste două clase de cânt au figurat în repertor
Iar în vreme ce un candidat îşi dă drum vocii, bucăţi de Puccini, Leoncavallo şi Wagner, alăture de
ţinând din răsputeri o notă scumpă acel buton elec­ altele de Haydn, Mozart şi chiar din Schtnnann, şi mai
tric al succesului evantaliile se mişcă necontenit vechi Spontini, Cherubini etc.
ainestecându-se fâşiitul acesta cu aprecierile pe cari Iar ca elemente, în clasa dlui Ştefănescu am găsit
toţi cei de faţă vin să le debiteze în gura mare. un bas de viitor, dl Oreste Dumitrescu, foarte cald,
Asta nu împiedecă insă succesul candidatului sau plin de humor în aria din „Don Juan"; apoi în dl Geor-
candidatei, care poate să cânte destul de prost, însă gescu o voce de bariton ce promite şi tot atât de
ţine cu talent „nota", faimoasa notă finală. O salvă de promiţătoare vocea de bariton a dlui Cutava.
aplauze încoronează acest soi de succese no;ate la Şi cu vocea de tenor a dlui Enăeceanu, o voce
limită rare, şi mai rău de cunoscători. bine condusă, însă rămasă cam prea uscată, neco­
Şi rând pe rând clasele îşi înfăţişează „talentele". lorată îndestul, sfârşim cu rândul elevilor din clasa
Unele dau mai puţin, cum a fost clasa d-nei An­ aceasta.
gliei, din ale cărei două eleve prezentate, trebue no­ Dl Ştefănescu a prezentat şi eleve şi încă cu un
tată vocea de soprană legeră a d-şoarei Qeorgescu. succes ce le poate pune pe gânduri pe unele maestre.
Clasa d-nei Asan a dat anul acesta o bună absol­ Vocea de soprană a d-şoarei Vardala, aşa cum a fost
ventă, mai mult un temperament scenic, insuficient pusă in lumină în „Vissi d’Arte" din Tosca, arată că
condus, d-na Popescu, care a cântat „Caro nome" în curând ne putem aşteptă la lucruri frumoase când
din Rigoletto, nu cu atâta pricepere în mânuirea vocii proprietara ei îşi va pune tot sufletul pentru desvol-
cât printr’un imbold firesc. De aceea notele puternice tarea ei. De asemenea şi d-şoara Tămăşescu, o mezzo-
ies cu greutate şi n’au limpezimea necesară. soprană de mare viitor, prin muncă va pune in evi­
însă d-na Popescu se va desăvârşi, cred, cu un denţă o voce de valoare, ajutată fiind şi de un pu­
adevărat maestru şi va fi un element preţios viitoarei ternic temperament scenic.
Opere naţionale, care e vorba să se întemeieze în Două absolvente, d-şoarele Gabrielescu şi Niculescu,
curând. foarte corecte, şi destul de incolore: cu vocile mititele
larăş o voce de calitate am găsit, în aceeaş clasă, de care dispun vor face o cinste deosebită seratelor
la d-şoara Anastasescu, o mezzo-soprană cu un timbru cu caracter intim prin care se vor produce.
dramatic admirabil, care a reuşit să învingă greutăţile Asemenea voci nu pot să se încălzească la focul
ariei Elisabetei din „Tannhăuser", punând astfel în lu­ ispititor al rampei, care, de obicei, pentru unele firi
mină un temperament puternic înclinat spre scenă. gingaşe are un efect nimicitor. De aci căderea aceea
Clasa d-nei Leria ne-a dat în alţi ani absolvente dela debut a multor diletanţi când abordează scena.
cu cari ne fălim. Am avut, însă, în aceeaş clasă, şi două bune ab­
Anul acesta însă, în afară de vocea caldă de mezzo- solvente, d-şoara lordanovici, o voce de soprană dra­
soprană a d-şoarei Bobora, care a pus destul suflet matică, destul de întinsă şi bine condusă, şi d-na Păş-