Page 23 - 1908-15
P. 23

Nrul 15, 1908.             LUCEAFĂRUL                        375
       canu,  o  mezzo-soprană  ce  va  face  mult  când  îşi  va   nu  pica  poate  fi  uşor  stăpânit  de  plăpândele  fete,
      desăvârşi  studiile,  mai  ales  că  e  ajutată  de  un  bogat   chinuite  cu  el  mai  mult  din  trebuinţe  de  aparenţe  so­
      temperament.                      ciale decât din înclinaţii puternice.
        Cu  aceeaş  gravitate  a  muncei  stăruitoare  ce  înto­  Anul  acesta  însă  absolventele  claselor  de  pian  au
      vărăşeşte  aşa  de  bine  adevărate  talente,  s’a  înfăţişat   fost  supuse  toate  la  un  concurs,  executând,  la  rând,
      clasa dlui Popovici-Bayreuth.     o  sonată  de  Beethoven.  însă,  din  vre-o  douăzeci  de
        Voci  calde,  bine  mânuite  şi  foarte  flexibile  —   candidate  abia  vre-o  patru  i-au  atins  limanul  fericit
      aceasta-i caracteristica tuturor elevilor acestei clase.  al  priceperii  bucăţii  cu  mult  prea  încărcată  de  cuge­
        De  aceea  vocea  de  bariton  a  dlui  Popescu,  deşi   tare, cu mult peste puterile de interpretare femenină.
      cam  întunecată,  a  dat  multă  strălucire  unei  arii  de   Apoi,  încă  o  parte  interesantă  a  fost  descifrarea  la
       Donizzetti,  de  aceea  vocea  de  tenor  a  dlui  Brăescu,   prima  vistă,-  în  care  s’au  distins  d-şoara  Mongescu,
      deocamdată  tot  singurul  tenor  al  clasei,  a  învins  toate   eleva  d-şoarei  Moteanu,  d-şoara  Cialic,  eleva  d-şoarei
       greutăţile  pline  de  dificultăţi  de  emisiune  ale  ariei   Zenide,  dl  Dumitrescu  Mihail,  elevul  d-nei  Saegiu  şi
      lui  Tannhâuser  şi  de  aceea  vocea  de  bas  cantabil  a   d-şoara Haschil, eleva dlui Wist.
       dlui  Pătrat  a  răsunat  emoţionantă  în  rugăciunea  din   D-şoara  Şerbănescu,  eleva  d-nei  ioanin,  dl  Dumi­
       „Ebrea".                         trescu  M.,  elevul  d-nei  Saegiu,  şi  d-şoara  Haschil,
        Vocea  de  bariton  a  dlui  Ccstescu,  un  temperament   eleva  dlui  Wist,  au  dat  culoarea  necesară  frumoasei
       puternic  în  desvoltare,  face  mare  impresie  prin  căl­  pagini  pe  care  celelalte  concurente  abia  le-au  price­
      dura  ei,  vibraţia  aceea  fericită  ce-ţi  aminteşte  o  frază   put  ici-colo,  fără  să  poată  să-şi  exprime  tot.  Dar,
      scumpă,  cu  moment  dramatic  mişcător.  însă,  deocam­  mai  ales,  eleva  dlui  Wist,  prin  admirabila  armonizare
      dată  e  lipsă  de  omogenitate,  scăpărări  de  lumină  ală­  a  întregei  bucăţi,  prin  punerea  în  lumina  cuvenită  a
      turi  de  întunerec  destul  şi  munca  trebue  să  stabilească   tuturor  frazelor,  cu  stăruinţă  îndestulătoare  asupra
      acordul.                          motivelor pasionale, — a impresionat adânc!
        Cu  vocea  de  bas  a  dlui  Florescu,  foarte  unitară  şi   Şi  când  te  gândeşti  că  idealul  unei  absolvente  bune
       flexibilă,  care  e  în  stare  să  ia  toate  desvoltările  dorite,   se  mărgineşte  in  putinţa  unor  lecţii  mai  bine  sau  mai
      aşa  cum  am  simţit-o  în  aria  din  „Vasul-fantomă“  —   rău plătite!
      Wagner  sfârşim  şi  cu  excelenta  echipă  de  elevi  ai   De  aceea  perspectiva  unei  clase  ce  pian  pentru
      dlui Popovici.                    băeţi  suride  tuturor  şi  aceasta  cred  că  va  ajunge  fapt
        Cu  asemenea  elemente  şi  cu  altele  bune  eşite  în   împlinit în curând.
      anii  trecuţi,  putinţa  unei  clase  bune  de  operă  nu  e   înainte de a sfârşi cu cele două producţii dela sfârşitul
      decât  o  chestiune  de  timp.  Şi  dl  Popovici  nu  va  pre­  anului,  ţin  să  amintesc  şi  de  clasa  de  harpă  a  d-nei
      getă, va trebui să-şi facă datoria până la sfârşit.  Elodia  Coandă,  în  care  am  găsit,  într’o  frumoasă  în­
        Clasele  instrumentale  dela  Conservator  nu  sunt  în-i   florire,  talentul  d-şoarei  Rădoi,  şi  în  acelaş  timp,  am
      tr’o  periodă  înfloritoare.  Nu  adevărate  temperamente   avut  şi  o  absolventă,  o  bună  stăpânitoare  a  tainelor
      frecventează  acesîe  clase,  ci  mai  mult  descendenţi  de   acefetui instrument delicat, d-şoara Urlâţianu.
      negustori  de  muzică,  dacă  nu  chiar  copiii  negustorilor   Şi  totdeodată  se  cuvine  să  pomenesc  şi  de  un  bun
      de mărunţişuri.                   absolvent  al  clasei  de  compoziţie  a  dlui  Castaldi,
        Vioara  şi  violoncelul  rămân  încă  condamnate  să  se   dl  Nonna  Otcscu,  un  tânăr  compozitor  care  s’a  mani­
      înfăţişeze  destul  de  slab.  Descendenţii  „Alterbergilor"   festat până acum printr’o uvertură, alcătuită în cea mai
      şi  „Ciolacilor“  sunt  departe  de  a  da  mai  mult  ca  nişte   pură  tematică  modernă,  o  lucrare  ce  va  uimi  pe  mulţi,
      elemente mediocre de ansamblu.    şi  o  frumoasă  pagină  de  inspiraţie  poetică  „Seară  de
        Mica  burghezie  şi  clasa  selectă  nu-şi  dau  obolul   toamnă",  plină  de  poezie  şi  încărcată  de  căldura  fra­
      muzicei.  Şi  de  aci  lipsurile  acestea  ale  claselor  in­  zelor întâilor inspiraţii.
      strumentale.                        E  vorba  de  un  talent  dela  care  ne  putem  aşteptă
        în  clasa  de  violoncel  a  dlui  Dumitrcscu  am  avut   la  multe  frumseţi  şi  tot  ce  dorim  e,  ca  adâncind  co­
      însă  o  revelaţie,  un  elev  Moţoiu,  care  dă  cele  mai   moara  de  motive  populare  ale  noastre,  să  sporească
      frumoase  speranţe.  De  un  talent  frumos  dispune  şi   numărul compoziţiilor naţionale.
      dl Georgescu.                       în  producţiile  de  sfârşit  de  an  toate  clasele  con­
        Iar  cei  trei  absolvenţi  ai  clasei,  d-nii  Amudai,  Ni-   servatorului  s’au  produs  cu  cele  mai  bune  elemente
      culescu  şi  lorgandief,  sunt  bune  elemente  de  ansamblu   ale lor.
      ce pot face parte din orchestrele actuale.  Lucruri  deosebite  în  aceste  programe  ne-au  fost
        Clasa  dlui  Dinicu  ne-a  prenzentat  talente:  unul  în   date de clasele de cor şi orchestră.
      desvoltare  acela  al  d-şoarci  Roşea  şi  acela  bine  pornit   Cea dintâi — condusă de maestrul Kiriac —în patru
      şi  ajutat  de  o  technică  îndestulătoare  al  dlui  Ghcno-   piese  corale  de  Palestrina,  Orlando  Lassus,  şi  Tschai-
      vici, absolventul clasei.         kovsky,  a  arătat  şi  de  astădată  buna  pregătire  a  tu­
        Clasele  de  pian,  cinci  la  număr,  sunt  pur  femenine.   turor  elementelor  claselor  de  cânt  pentru  muzica  de
      Eleve destule se luptă cu etudele şi bucăţile din muzica   ansamblu.  E  o  clasă  înfloritoare,  care  va  putea  într’o
      marilor  maeştri,  licărind  ici  şi  colo  câte  un  tempe­  bună  zi  să  facă  un  mijloc  de  atracţie  a  publicului  spre
      rament.  De  altfel  instrumentul  acesta  de  cumpănire   producţiile Conservatorului.
      armonică, mult prea complicat şi greoi prin technică lui  Acelaş lucru şi despre clasa de orchestră condusă
   18   19   20   21   22   23   24