Page 3 - 1908-15
P. 3
LUCEAFĂRUL
REVISTĂ ILUSTRATA PENTRU LITERATURĂ Şl ARTĂ. APARE DE DOUĂORI PE LUNA
sub îngrijirea unui comitet de redacţie.
Colaboratori: I. Adani, I. Agârbiccanu, Z. Bârsan, G. Bogdan-Duică, Dr. I. Borcia, Dr. T. Brediceanu,
I. Ciocârlan, V. Cioflcc, Al. Ciura, Maria Cun|an, I. Duma, Elena Farago-Fatnia, O. Goga, Dr. I. Lupaş,
Dr. G. Murim, H. P. Pclrescu, Ecatcrina Pitiş, M. Sadovcanu, C. Sandu-Aldea, M. Simionescu-Râmniceanu,
I. U. Soricu.
Orice reproducere, fără indicarea izvorului, este oprită.
Simeon Bărnuţiu.
9
(1808-1864).
Simeon Bărnuţiu se trage din iobăginte Studiile gramaticale şi humanioare le-a
pentru libertatea căreia a luptat viaţa întreagă făcut în Careiu.
cu sfântă însufleţire. Trecutul familiei lui e De aci veni la Blaj, să facă şi cursul fi
acelaş ca al întregei iobăgimi legate de glie. lozofic de un an, pe care-1 propuneâ un
Modesta tradiţie familiară ştie să spună canonic erudit, prepozitul de mai târziu, Ba-
despre un moş al lui, care eră preot în Bocşa- ziliu Raţiu (1783 1870), şi sălăgianul cu
română, şi despre care mai mult nu ştim. „gubă“, în 1825 — 26 mântui studiile cu dis
Fiul acestui necunoscut slujitor al alta tincţie, fiind cel mai bun între „filozofii" lui
rului, Ioan Bărnuţiu, nu-i urmase în slujbă, dar Raţiu.
ajunse şi el faţă bisericească, cantor, la acelaş Dintru început, Simeon Bărnuţiu, ar fi dorit
sfânt locaş de rugăciuni curate, pe care-1 să-şi aleagă o carieră iu ridică pentru a pu
avuse bătrânul său tată. tea ajunge într’o diregătorie de stat. Dar
Ioan Bărnuţiu se căsători cu Ana Oros, în erau greutăţi, cari nu-1 îngăduiau să studieze
săşi fată de preot, şi Dumnezeu îi dărui cu dreptul: deoparte lipsiau mijloacele materiale,
opt copii. Şase fete s’au măritat după plu iar de alta, ceice nu erau nemeşi nu puteau
gari cu stare, parte nobili, parte rescumpă- ajunge în oficii publice. Astfel se hotărî să
raţi dela slujba domnească. Din cei doi fraţi îmbrăţoşeze şi el cariera preoţească, singura
unul se stinse la vârsta de 12 ani, şi astfel cale, care să deschidea uşor tinerimei noastre
rămase numai Simeon, cel mai mare, ca să cu carte.
fie gloria neamului. Intră deci, în toamna anului 1826, în Se-
* minariul diecezan din Blaj, unde petrecu trei
Simeon Bărnuţiu s’a născut la 1808, în 21 ani, până Ia 1829, în studiu încordat, ascul
Iulie, după calendarul vechiu, sau în 2 Au tând cursurile celor mai buni teologi, ce-i
gust după cel nou, în comuna Bocşa-română avea biserica unită pe vremea aceea.
din comitatul Crasnei (azi al Sălagiului ')• Astfel la teologia dogmatică avea de profe
Prima carte care i s’a pus în mână, a fost sor pe canonicul Demetriu Caian cel tânăr
P s a l t i r e a ş i C e a s l o v u l , şi cel care l-a (1778—1832), un dascăl neobosit, care, cu
întrodus, mai întâi, în tainele slovelor bătrâ erudiţia sa câştigată la universitatea din Viena,
neşti, a fost însuşi părintele său. nu mai puţin de treizeci de ani împodobise
în vârstă de nouă ani pleacă la oraşul din catedra aceasta, şi care s’a distins şi în li
apropiere, Şiinleul Silvaniei, unde învăţă dela teratura bisericească cu cele două cărţi vo
1818 până în primăvara anului 1820, când luminoase din a sa T e o l o g i e D o g m a t i c ă ,
mântui învăţăturile primare (normale). apărute în Blaj la 1804 şi 1811.
') „Prot. Capit." Nr. 68, pag. 142. Studiul biblic îl propuneâ canonicul Teo-
1
