Page 3 - 1908-15
P. 3

LUCEAFĂRUL

               REVISTĂ ILUSTRATA PENTRU LITERATURĂ Şl ARTĂ. APARE DE DOUĂORI PE LUNA
                             sub îngrijirea unui comitet de redacţie.
       Colaboratori:  I.  Adani,  I.  Agârbiccanu,  Z.  Bârsan,  G.  Bogdan-Duică,  Dr.  I.  Borcia,  Dr.  T.  Brediceanu,
       I.  Ciocârlan,  V.  Cioflcc,  Al.  Ciura,  Maria  Cun|an,  I.  Duma,  Elena  Farago-Fatnia,  O.  Goga,  Dr.  I.  Lupaş,
       Dr. G. Murim, H. P. Pclrescu, Ecatcrina Pitiş, M. Sadovcanu, C. Sandu-Aldea, M. Simionescu-Râmniceanu,
                                     I. U. Soricu.

                                           Orice reproducere, fără indicarea izvorului, este oprită.


                               Simeon Bărnuţiu.
                                               9
                                    (1808-1864).
         Simeon  Bărnuţiu  se  trage  din  iobăginte   Studiile  gramaticale  şi  humanioare  le-a
       pentru  libertatea  căreia  a  luptat  viaţa  întreagă   făcut în Careiu.
       cu  sfântă  însufleţire.  Trecutul  familiei  lui  e   De  aci  veni  la  Blaj,  să  facă  şi  cursul  fi­
       acelaş ca al întregei iobăgimi legate de glie.  lozofic  de  un  an,  pe  care-1  propuneâ  un
         Modesta  tradiţie  familiară  ştie  să  spună   canonic  erudit,  prepozitul  de  mai  târziu,  Ba-
       despre  un  moş  al  lui,  care  eră  preot  în  Bocşa-   ziliu Raţiu (1783   1870), şi sălăgianul cu
       română, şi despre care mai mult nu ştim.  „gubă“,  în  1825  —  26  mântui  studiile  cu  dis­
         Fiul  acestui  necunoscut  slujitor  al  alta­  tincţie,  fiind  cel  mai  bun  între  „filozofii"  lui
       rului,  Ioan  Bărnuţiu,  nu-i  urmase  în  slujbă,  dar   Raţiu.
       ajunse  şi  el  faţă  bisericească,  cantor,  la  acelaş   Dintru  început,  Simeon  Bărnuţiu,  ar  fi  dorit
       sfânt  locaş  de  rugăciuni  curate,  pe  care-1   să-şi  aleagă  o  carieră  iu  ridică  pentru  a  pu­
        avuse bătrânul său tată.         tea  ajunge  într’o  diregătorie  de  stat.  Dar
         Ioan  Bărnuţiu  se  căsători  cu  Ana  Oros,  în­  erau  greutăţi,  cari  nu-1  îngăduiau  să  studieze
        săşi  fată  de  preot,  şi  Dumnezeu  îi  dărui  cu   dreptul:  deoparte  lipsiau  mijloacele  materiale,
       opt  copii.  Şase  fete  s’au  măritat  după  plu­  iar  de  alta,  ceice  nu  erau  nemeşi  nu  puteau
        gari  cu  stare,  parte  nobili,  parte  rescumpă-   ajunge  în  oficii  publice.  Astfel  se  hotărî  să
        raţi  dela  slujba  domnească.  Din  cei  doi  fraţi   îmbrăţoşeze  şi  el  cariera  preoţească,  singura
        unul  se  stinse  la  vârsta  de  12  ani,  şi  astfel   cale,  care  să  deschidea  uşor  tinerimei  noastre
        rămase  numai  Simeon,  cel  mai  mare,  ca  să   cu carte.
        fie gloria neamului.               Intră  deci,  în  toamna  anului  1826,  în  Se-
                       *                 minariul  diecezan  din  Blaj,  unde  petrecu  trei
         Simeon  Bărnuţiu  s’a  născut  la  1808,  în  21   ani,  până  Ia  1829,  în  studiu  încordat,  ascul­
        Iulie,  după  calendarul  vechiu,  sau  în  2  Au­  tând  cursurile  celor  mai  buni  teologi,  ce-i
        gust  după  cel  nou,  în  comuna  Bocşa-română   avea biserica unită pe vremea aceea.
        din comitatul Crasnei (azi al Sălagiului ')•  Astfel  la  teologia  dogmatică  avea  de  profe­
         Prima  carte  care  i  s’a  pus  în  mână,  a  fost   sor  pe  canonicul  Demetriu  Caian  cel  tânăr
        P s a l t i r e a   ş i   C e a s l o v u l ,   şi  cel  care  l-a   (1778—1832),  un  dascăl  neobosit,  care,  cu
        întrodus,  mai  întâi,  în  tainele  slovelor  bătrâ­  erudiţia  sa  câştigată  la  universitatea  din  Viena,
        neşti, a fost însuşi părintele său.  nu  mai  puţin  de  treizeci  de  ani  împodobise
         în  vârstă  de  nouă  ani  pleacă  la  oraşul  din   catedra  aceasta,  şi  care  s’a  distins  şi  în  li­
        apropiere,  Şiinleul  Silvaniei,  unde  învăţă  dela   teratura  bisericească  cu  cele  două  cărţi  vo­
        1818  până  în  primăvara  anului  1820,  când   luminoase din a sa T e o l o g i e   D  o g m  a t i c ă ,
        mântui învăţăturile primare (normale).  apărute în Blaj la 1804 şi 1811.
         ') „Prot. Capit." Nr. 68, pag. 142.  Studiul biblic îl propuneâ canonicul Teo-
                                                                     1
   1   2   3   4   5   6   7   8