Page 5 - 1908-15
P. 5

Nrul 15. 1908.              LUCEAFĂRUL                       357

       c u v â n t u l u i ,   ş i   c u r a t   p r e c u m    a   t r e b u i t   a  fost  cel  dintâi  prefect,  care  a  dat  infor­
       s ă   f i e : . . .   „hominem  ofticii  sui  in  pleno  voca-   maţii  complecte  asupra  teologilor,  înlesnind
       buli  sensu  fidelem,  accuratum,  eumque  fuisse,   prin  aceasta  în  mod  esenţial  munca  celuice
       qui debuit esse“').               va  scrie  cândva  trecutul  acestui  vechiu  şi
                       *
                                         istoric seminar.
         Până  la  1848,  Bărnuţiu  s’a  făcut  celebru  ca   El  a  fost  cel  dintâi  prefect,  care  a  sădit
       profesor.                         în  inimile  seminariştilor  încredinţaţi  cârinui-
         Ca profesor îl întâlnim mai întâiu în 1830.  rei  sale  disciplinare,  nu  numai  virtuţile  creş­
         în  anul  acesta  gimnaziul  din  Blaj,  cu  în­  tine, ci şi idei politice şi naţionale.
       cuviinţare  dela  guvern,  se  ridică  la  rang  de   Pe  vremea  lui  au  teologii  din  Blaj  prima-
       liceu,  ca  ori  şi  care  altul  din  cele  puţine   oară  gazete  în  seminarul  lor,  şi  tot  sub  el
       câte  erau  în  Ardeal-).  Tot  atunci  şi  cursul   s’a  înfiinţat,  între  zidurile  liniştite  ale  bătrâ­
       filozofic  se  completă  dela  unul,  la  doi  ani,   nului  seminar,  şi  primul  teatru  de  diletanţi
       având să înceapă în cadre largi şi cu puteri noi.  al  teologilor  de  aci.  Intelectualii  şi  „grecii 1 *
         Iar  dascălii,  cari  aveau  să  pornească  în   din  Blaj,  sub  conducerea  lui,  văzură  mai  întâi,
       toamna  anului  1830  liceul,  cu  o  chemare  aşa   la  Sărbătorile  Crăciunului  din  1833,  teatru
        de  frumoasă  erau  Nicolae  Marcu  (1803—1867)   românesc,  care  se  deschidea  cu  două  piese
        pentru  matematică  şi  fizică,  şi  Bărnuţiu  pentru   traduse, una a lui Cipariu, şi alta a lui Rusu ')•
        logică, metafizică şi etică.       Dela  catedră,  să  însufleţea  pentru  filozofii
         în  această  catedră  Bărnuţiu  fu  numit  la   germani  Kant,  Hegel,  Fichte,  Krug  şi  Her-
        22 Octomvrie 1830 ’)-            bart,  cari  erau  la  modă  şi  agitau  mult  spi­
         Până  la  1832  avu  numai  filozofia;  în  1832   ritele, mai ales ale Germanilor.
        şi  1833  a  luat  însă  pe  lângă  aceasta  şi  is­  Am  văzut  cum  la  1834  Bărnuţiu  părăsi  ca­
        toria  universală.  Dar  la  începutul  anului  şcolar   tedra  ca  să  intre  în  slujba  consistorului  şi
        1833  34  liceul  se  lărgeşte  şi  mai  departe,   a  capitlului.  La  1839  însă  vine  din  nou  să-şi
        şi  fiecare  studiu  filozofic  primi  profesor  deo­  ocupe catedra de filozofie, care eră idealul său.
        sebit.  Astfel  Nicolae  Marcu  rămase  numai  la   Curentul  pornit  până  la  1834,  nu  se  opri
        fizică,  teoretică  şi  experimentală;  matematica   nici  după  depărtarea  sa,  căci  catedra  de  filo­
        teoretică  şi  aplicată  s’a  dat  noului  profesor,   zofie  în  tot  răstimpul  acesta,  până  la  1839,  o
        loan  Cristocian  (1810—1844);  istoria  univer­  avuse  iarăşi  om  luminat,  însuşi  prietin  lui
        sală  o  luă  loan  Rusu  (1811  —  1843),  celebrul   Bărnuţ  şi  mare  aderent  al  principiilor  lui,
        autor  de  mai  târziu  al  I c o a n e i   p ă m  â n ­  care  eră  loan  Dragomir  (1811—1883),  mort
        t u l  u i, iar Bărnuţiu rămase numai la filozofie.  ca protopop în Băinţ.
         în  vremea  aceasta,  dela  1830  şi  până  la   Bărnuţiu  deci  nu  venea  să  înceapă,  ci  să
        1834, Bărnuţiu mai îndeplinea şi slujba de „stu-   continue numai, şi să încoroneze munca sa.
        diorum  praefectus“  în  seminarul  teologic;  sub-   De  astădată  era  bucuros  să  facă  o  schim­
        rectorînsă,  precum  se  află  greşit,  mai  în  toate   bare  radicală,  să  întroducă  o  înoire  fericită
        biografiile  sale,  n’a  fost  niciodată.  Acest  oficiu   în  filozofia  şcoalelor  din  Blaj,  începu  să  pre-
        eră,  şi  atunci  ca  şi  azi  pentru  partea  econo­  deie  primaoară,  în  româneşte  această  ştiinţă
        mică,  şi-l  îndeplinea  la  1830  —31,  Leontin   moartă,  împrumutându-i  viaţă,  şi,  după  îm­
        Ramonţai, la 1831   32 Teodor Pastin, iar la  prejurări, toată aplicaţia practică.
        1832 34 loan Moldovan.             „Am  socotit  —  scrie  lui  Bariţiu  Ia  17  Oct.
         Ca  prefect  de  studii  a  întrodus  o  inova-   1839  să  scap  pe  încet  şi  încât  mă  vor  lăsă
        ţiune  foarte  de  preţ  în  P r o t o c o l l u m  c l a s -    împrejurările  din  afară,  filozofia  din  jugul  şi
        s i f i c a t i o n u m    ductuin  pro  a u d i t o r i b u s    robia  limbei  latineşti  (batăr  de  jumătate),  în
        s t   u   d i o r   u   m    t h e o   1   o g i   c o r u   m    i n   S e m care  gemând  şi  înăduşită  fiind  astăzi,  tare
                                             i -
        n a r i   o   d i o e c e s a n o  B  l  a s  i e n  si. Anume el puţin au luminat minţile auzitorilor români,
         ’) „Prot. Capit." Nr. 92, pag. 156.
         -) „Deer. guv.", 11 Sept. 1830. Nr. 3387.  ’)  Cf.  Bariţiu,  în  „Observatorul"  din  1880.  Nr.  22,
         3 ) „Prot. Consist." Nr. 10 din 1830.  pag. 86.
                                                                    1*
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10