Page 10 - 1908-16

386 LDCEAFÂRI71. Nrul 16, 1908.

Multă vreme Romanii s’au slujit de aceste turii monumentale foarte interesante, dar nu
băi mai simple, până când pilda gimnaziilor şi atât de bine păstrate ca să ne poată da
şi palestrelor eline a dat naştere, cum am răspuns desluşit la toate întrebările noastre.
văzut, sub August, unui nou fel de aşeză­ Dintre ele, termele lui Caracalla (numite şi
mânt balnear, termelor, care au concentrat Thermae Antoninianae) înfăţişează mai bine
în preajma instalaţiei balneare tot felul de forma şi întocmirea lor. Deci asupra acestora
spectacole, de jocuri, de exerciţii corporale vom stărui aici mai cu dinadinsul.
şi chiar de plăceri intelectuale. Aceste terme formează un dreptunghiu, lat
Termele erau dar mai mult un stabiliment de 114 şi lung de 220 in., el e îndreptat cam
sportiv decât băi propriu zise: baia eră doar dela nord spre sud şi cuprinde vre-o cincizeci
un prilej, petrecerea lucrul de căpetenie. Ele de încăperi de diferite forme şi mărimi. In­
înlocuiau ceeace ar fi azi cafeneaua sau be- trarea eră despre mează-noapte, din Via Appia.
reria, clubul, sălile de gimnastică, de lectură, Două porţi la fel din faţada acestei părţi ne
de concerte... Creaţia şi întreţinerea lor se deschid drumul spre cele două coridoare sau
datoră dărniciei monarhilor. Despotizmul obiş- vestibule paralele, care mărginesc între ele
nuiâ prin ele să orbească ochii mulţimii; pe o sală mare, lungă, cât a patra parte din
deoparte atrăgea spre sine, pe de alta preo­ întreaga zidire; e aşa numitul f r i g i d a r i u m ,
cupă roiul cetăţenilor cari mişunau fără treabă sala în care se făcea baie rece. Vizitatorii
în imensa capitală. se desbrăcau în vestiarele alăturate vestibu­
Deci toată pătura de sus a societăţii, toată lului, în a p o d y t e r i a , îşi lăsau hainele în
elita intelectuală şi toţi „nobilii descendenţi paza băieşilor, balneatores, şi, trecând printre
ai lui Crezus“, precum şi toată pleava de cele patru coloane ce despărţeau vestibulul
perde-vară şi lingăi ai curţilor dau buzna şi de această sală, coborau câteva trepte şi
forfoteau aici cu miile ca să-şi reîmprospe- intrau în apa rece din acest basen, p i s c i n a .
teze puterile amorţite, să-şi omoare vremea, Despre nord, această sală de nataţie pre­
să-şi alunge urâtul. Porţile le erau deschise văzută cu un învăliş uşor boltit eră apărată
de dimineaţa până la apusul soarelui şi, de un zid înalt, însufleţit din partea de înăuntru
în vremea din urmă, chiar peste noapte la cum arată urmele de patru stâlpi şi
lumina candelabrelor; termele erau prea spa­ două rânduri de câte trei nişe pătrate menite
ţioase ca să nu-i încapă, prea luxoase ca să pentru sculpturi. La marginea de jos a pe­
nu-i încânte, prea complicate şi rafinate în retelui zac răsfirate rămăşiţi de stuc şi de
petreceri ca să nu-i ademenească. Mai mult marmură, cu care erâ îmbrăcat zidul de că­
încă: a fost o vreme când băile erau mixte; rămidă. Tot acolo, pe un prichicfn, stau frân­
pe când odinioară străşnicia moravurilor nu turi de bucăţi arhitectonice, cornişe, arhi­
îngăduiâ nici măcar îmbăiarea comună a co­ trave, perle, palmete mai mult cioplite decât
piilor şi tinerilor cu oamenii mai în vârstă, prelucrate, mustre de artă decorativă din
acum şi femeile puteau luă parte la baie epoca decadenţii.
alături cu bărbaţii. Fireşte dar că, încetul cu în pardoseala basenului cască mai multe
încetul, termele decad şi ajung localuri de găuri, care serveau pentru scurgerea apelor
desfrâu şi stricăciune, de care nu le-au putut în canal. Despre mează-zi alţi patru stâlpi,
feri nici cele mai aspre măsuri ale cezarilor. corespunzători celor amintiţi, împart peretele
Stabilimente balneare de felul acesta n’au în trei părţi egale, din care cele două dela
fost numai în Roma, ci şi în foarte multe capăt se încovăe formând două mari nişe
părţi ale imperiului, cum dovedesc ruinele arcuite, iar cea dela mijloc e o arcadă uriaşă,
lor, dintre care cele mai aproape şi nu lip­ deschisă, pe sub care intri, suind câteva trepte
site de însemnătate pentru noi se găsesc la dărăpănate, în sala centrală a termelor.
Aquineum, de pe malul drept al Dunării, Aceasta erâ tot aşa lungă şi lată, ca fri­
lângă Budapesta. în fruntea tuturor însă, în gidarium, dar mai înaltă şi mai luxoasă, şi
lux şi în mărime, au stat termele din capi­ avea în fiecare colţ despărţit de doi stâlpi
tală. Dela acestea au rămas mai multe măr­ câte un havuz cu apă încropită. Din pre­