Page 11 - 1908-16

Nrul 16, 1908. LUCEAFĂRUL 387

ţioasa-i pardoseală nu se mai văd decât re­ părţi cu portice şi pardosite cu un mozaic,
sturi de marmură, asemenea şi din porfirul din care bucăţi stau şi acum pe loc şi do­
cu care erau îmbrăcate havuzurile. Această vedesc puţina iscusinţă a celor ce l-au lu­
sală, judecând după partea de sus ce-a mai crat: el e făcut din petricele de felurite cu­
rămas dela pereţi, eră acoperită cu o boltă lori, albe, roşii şi verzi, şi reprezintă figuri
crucişă şi purtă un al doilea cat deasupra ei. lineare şi arabescuri sau figuri marine şi
Spre sud, pe axa mică a celor două încă­ omeneşti. Laturea a patra, cu care se încheie
peri mari ce am vizitat până acum, intri pe spre afară cele două palestre, o formau trei
două uşi într’o sălişoară pătrată, care a slujit sălişoare, în mijlocul cărora, pe peretele din
ca t e p i d a r i u m ; aici prin urmare se luă fund, se vede câte o apsidă mare făcută
baia în putini sau căzi cu apă căldicică, aici pentru aşezarea de sculpturi colosale, de felul
se transpiră în aerul încălzit prin ţevi de cunoscutelor lucrări de artă „Flora“, „Ercule“,
lut trecute prin pereţi, aici se răzueâ cu ră- şi „Taurul Farneze“, podoabele de azi ale
zătoarea, se ungea cu oleiuri, sau sc frecă muzeului din Neapole, care s’au găsit aici.
trupul vizitatorilor. în partea din faţă, cum vii din sala cen­
în această sală, de amândouă părţile, se trală, între anticamera acestuia şi palestră, e
deschid hrube cu trepte pe care te cobori câte o escedră, ale căror bănci slujeau ca loc
în subsol, unde erau cuptoarele şi cazanele de siestă sau de privelişte faţă de sala de
de apă, cu care, prin mijlocul ţevilor amin­ gimnastică, spre care erau îndreptate. Atleţii
tite, se încălzeau termele. sau părtaşii la jocurile şi luptele ce se ve­
De aici, mergând în aceeaş direcţie, dăm deau de aici ne sunt zugrăviţi în mozaicurile
într’o altă sală mare rotundă, reeşită din clă­ mari, cari împodobeau odinioară podeaua
dire, spre sud, în formă de apsidă; eră aşa dinaintea celor două escedre şi care acum se
zisul c ă l d ă r i u m, în care se făceau băi află în muzeul papal din Lateran.
calde sau de aburi. Ea e cea mai ruinată; Menirea şi numirea celorlalte încăperi se­
dar o parte din ziduri care s’au păstrat până cundare ale termelor nu e uşor de hotărît.
la baza boltiturii de sus ne arată că această Orice încercare făcută pe temeiul spuselor
încăpere proptea o cupolă, puţin mai mică lui Vitruv, arhitectul roman care trăise sub
decât aceea a Panteonului (35 m. diametrul August şi care deci a descris termele romane
faţă de 43). în cele şapte nişe dimprejurul ei dintr’un stadiu mai primitiv, n’a izbutit să
erau aşezate mari putini cu apă caldă. Lu­ dea explicări sigure în această privinţă; ipo­
mina venea dela ferestrile cupolii, iar căldura tezele îndrăzneţe ale unora pot mulţumi, cel
şi aburele dela aparatul calorific şi dela con­ mult, curiozitatea mulţimei, dar nu şi cerin­
ductele ce se pot urmări şi acum printre ruine. ţele severe ale ştiinţei.
Toate aceste patru săli, înşiruite una după Dintre zecimele de încăperi de felul acesta,
alta dela mează-noapte spre mează-zi, alcă- unele, cum vădesc rămăşiţele din faţa locului,
tuesc băile sau termele propriu zise. în preajma serveau de bună seamă ca băi pentru per­
lor, pe laturile din potrivă, vine acum un şir soanele singuratice; altele pentru atleţi, cum
de încăperi mai mari sau mai mici, care se sunt de pildă cele două odă: dela capătul
corespund în amândouă părţile atât de bine, sudic al termelor (câte una de fiecare aripă).
încât constatăm şi aici aplicarea riguroasă Restul va fi satisfăcut alte trebuinţe, fizice
a principiului simetriei, care a fost atât de sau intelectuale, bunăoară ca sală de lec­
drag anticităţii. tură sau bibliotecă, de care se aminteşte în
Afară de odăile lăturalnice ale vestibulului scriitori.
care, cum am spus, serveau ca vestiare, sigur Această clădire principală eră înconjurată
mai e că cele două hale mari dela capătul de una secundară care formă totodată incinta
celor două aripi ale clădirii erau săli de gim­ termelor. Rămăşiţele descoperite ale acesteia
nastică, de trântă şi de pugilat, adecă palestre ne arată planul şi cuprinsul ei. Băile descrise
cum se ziceau pe atunci după un cuvânt mai sus cuprind, cum conchidem din cele
grecesc: erau curţi mari, încunjurate din trei spuse, un patrulater de vr’o 25.000 de m. p., pe