Page 9 - 1908-16
P. 9
Nrnl 16. 1D08. LUCEAFĂRUL :î85
titanul nu se prăbuşă cu totul, căci mai are această pricină presa mai anii trecuţi, la în
suflet pentru o împotrivire de sute de ani. ceputul războiului din Mangiuria, ne spuneâ
Ceeace din el rămâne încă în picioare e că „se dă lupta între neamul cel mai murdar
mult în orice caz destul de mult ca să şi neamul cel mai curat".
pricepem „minunea" ce-a strălucit aici până Oameni practici şi cuminţi, Romanii, dacă
în veacul al 5-lea după Hristos. nu iscodeau înşişi, adoptau însă repede dela
înainte însă de a-1 cerceta cu deamănuntul, vecinii lor toate născocirile şi mijloacele cul
spre a-I înţelege mai deplin, e bine să ştim turale. Aşa a fost şi cu băile particulare şi
ce obârşie şi rost au avut termele la Romani. publice, al căror obiceiu l-au apucat dela
* Elini. Până atunci locuitorii din Roma se îm-
Elenu sunt decât aşezăminte mari şi luxoase băiau în Tibru, precum odată Elena cea fru
de băi publice. Cele dintâi, cum ştim, au moasă se scălda în Eurata sau fata Fara
fost înfiinţate de Agrippa pe câmpul lui Marte. onului în apele Nilului, în care a şi găsit pe
Alăturea de el Moise. înainte
au fost făcute de a se intro
mai pe urmă duce la Greci,
termele lui Ne- băile erau obiş
ron; au urmat nuite mai de
apoi termele mult la popoa
lui Titus, ale rele aziatice,
lui Domiţian, unde şi astăzi
ale lui Traian. sunt foarte răs
Cele din urmă pândite. Alex.
au fost termele cel mare, in
lui Diocleţian trând în sala
şi Constantin băilor lui Da-
cel mare. în riu, ar fi stri
totul erau în gat: „Oare în
Roma vre-o sânul acestei
cincisprezece moliciuni ar
terme de ace putea comandă
stea mari. Băi cineva asupra
publice însă. Termele Iui Caracalla. Sala centrală (restaurată). unor bărbaţi ?“
mai mărunte sau terme mici pe vremea Grecii ştiau efectul moleşitor al ibăilor şi de
Antoninilor erau peste opt sute. Aceasta do aceea nu-şi făceau o petrecere din ele. La ei
vedeşte cât de adânc simţită eră trebuinţa îmbăearea se impunea numai ca mijloc igienic.
curăţirii trupului la Romani — semnul cel Băile lor erau instalaţii alcătuite din câteva
mai deosebitor de cultură şi de bună stare încăperi. Acestea au înlocuit la Romani primi
şi mai ales de sănătate intelectuală, lucru tivele l a v a t r i n a e („spălătorii"), aşezate în
firesc pentru un popor care îşi încheiase toată casele lor proprii, în care ei luau câte o bae
filozofia igienică în vestitul cuvânt: „mens pe săptămână. Aceste b a 1 n e a e sau b a 1 n ea,
sana in corpore sano“. Ceeace azi în vremea zidite după moda elină (tipul lor îl găsim bine
de cultură înaintată n’o ştiu sau nu vreau păstrat în ruinele dela Pompei), au luat din cele
s’o ştie multe popoare, o pricepeau bine cei din urmă veacuri ale republicei un mare avânt;
vechi: „apa e pentru piele ceeace aerul e pe lângă cele particulare se înfiinţează de
pentru plămâni". O pildă asemănătoare cu acum şi băi publice, adecă băi de speculă
aceea a Romanilor ne-o dau în această pri de-ale comunelor şi antreprenorilor, cari, ca
vinţă Japonezii. Baia la ei e tot atât de ne şi cele de astăzi, puteau fi vizitate de oricine
lipsită ca şi pânea de toate zilele. Dimpo cu plată. Pe lângă asta, pentru săraci, erau şi
trivă se întâmplă, bunăoară, la Ruşi. Din băi libere făcute şi întreţinute de filantropi.
