Page 10 - 1908-17

410 LUCEAFĂRUL Nrul 17, 1908.

Comitetul central, în fixarea problemelor pe de altă parte a şcoalelor secundare, aca­
culturale ale Asociaţiunii, a ţinut seama de demii şi universităţi.
principiile educative, cari se aplică oricărei Astăzi, când principiile aşa numitei „Pădago-
societăţi moderne. Poporul nostru din Un­ gik von unten", adecă care are în vedere numai
garia, deşi se găseşte pe o treaptă inferioară însuşirile naturale ale individului, numai ap­
a civilizaţiei, totuşi îl putem înşiră între po­ titudinile şi inclinaţiunile lui fireşti, cuceresc
poarele culte şi prin urmare îl putem supune teren tot mai larg, fiecare individ din societate
regulelor sociale pe cari le întâlnim la po­ are libertatea să se pregătească pentru orice
poarele culte. La aceste, societatea prezintă profesiune. Aşa încât valorile morale şi in­
întotdeauna o divizare dublă şi anume: o telectuale ale indivizilor se pot validitâ spre
divizare după prestaţiunea muncii sociale, binele şi fericirea socială. Zîc spre binele şi
care împarte societatea în profesiuni, şi o di­ fericirea socială, fiindcă toate calităţile in­
vizare după avere, care dă naştere claselor dividuale numai întru atâta pot fi apreciate
sociale. Ambele divizări influenţează şi de­ şi pot avea o valoare, întrucât ele contribue
termină felini educaţiei la toate popoarele la înaintarea, la desăvârşirea societăţii din
culte. Pe noi aici ne interesează mai mult care individul face parte.
prima divizare, care ne poate da şi cheia Cunoscând în liniamente generale ideile
pentru deslegarea problemelor ce le urmărim. călăuzitoare cari determină astăzi educaţia
Divizarea a doua o eliminăm, fiindcă ea trebue şcolară a societăţii, ne putem întoarce la pro­
privită şi judecată din alt punct de vedere, blemele Asociaţiunii.
pe care l-am accentuat altădată, şi fiindcă in­ Reuniunile culturale au de scop completarea
fluenţa ei asupra educaţiei există numai în educaţiei şcolare. Şi o însoţire cum este Aso-
practică, fără să poată fi susţinută ştiinţifi- ciaţiunea, care îmbrăţişează toate problemele
ceşte în teorie. culturale ale neamului nostru, nu poate fi
Evoluţia societăţii noastre, creând şi la călăuzită în formularea problemelor ei, decât
noi împărţirea muncii, întocmai ca la popoa­ de aceleaşi principii cari călăuzesc şi edu­
rele culte, educaţia a trebuit şi trebue să caţia şcolară. Trebue, prin urmare, să-şi dea
urmărească desăvârşirea puterii de muncă silinţa să afle mijloacele cele mai potrivite,
a fiecărei grupe sociale. Căci vedem cu toţii că cele mai practice pentru a veni în ajutorul
societatea românească, ca oricare alta ajunsăla educaţiei grupurilor sociale, cari alcătuesc
otreaptă a civilizaţiei, presupune şi posedă viaţa neamului nostru. Aceste sunt: pe deo­
funcţiuni şi organe creatoare şi conducătoare, parte ţărănimea, iar pe de altă parte cărtu-
cari trebue să se sprijinească şi să se comple­ rărimea. Fiecare dintre aceste două grupuri
teze reciproc. (E altă întrebare, dacă şi în aşteaptă sau trebue să aştepte dela Aso­
realitate se respectă principiul moral şi social cia ţ i u n e o completare, o desăvârşire a edu­
al ajutorului mutual.) Din punct de vedere caţiei în vederea funcţiunii ce-o îndeplinesc
al prestaţiunii muncii există adecă, în orice în societate. De unde urmează că altele vor
societate modernă: pe deoparte activitatea fi mijloacele educative ale păturei ţărăneşti
braţelor muncitoare, iar pe de altă parte mij­ şi altele ale păturei cărturăreşti.
locitorii, conducătorii muncii corporale şi Şi atât comitetul central cât şi adunarea
îndrumătorii vieţii intelectuale. Fiecare dintre generală din Şimleu au căutat să îndepli­
aceste grupuri îndeplineşte o funcţiune ne­ nească, după putinţă, cerinţele acestui prin­
cesară oricărei ordini sociale moderne, iar cipiu educativ, întru cât au statorit următoarele
suma activităţii lor constitue viaţa neamurilor. mijloace cu ajutorul cărora Asociaţiunea poate
In sânul fiecărui neam aceste grupuri pri­ desăvârşi, deocamdată, educaţia celor două
mesc în scoale o creştere corăspunzătoare grupuri ale neamului nostru:
profesiunii — adecă funcţiunii — ce-o în­ I. Pentru cărturari a hotărît să publice o
deplinesc în societate. De aici urmează ne­ revistă ştiinţifică literară şi să aranjeze con­
cesitatea diviziunii instrucţiei şcolare în gru­ ferinţe în centrele româneşti mai însemnate.
pările mari: pe deoparte a şcoalelor poporale, II. Pentru ţărani a hotărît să scoată în