Page 11 - 1908-17

Nrul 17, 1908. LUCEAFĂRUL 411

fiecare lună o broşură din Biblioteca poporală din membri familiei se resfrânge asupra fa­
a Asociaţiunii, să aranjeze prelegeri poporale miliei întregi" '). De aceea deviza noastră
la sate cu ajutorul despărţămintelor şi cu trebue să fie:
ajutorul unui agronom specialist, pe care-l „Totul pentru cultura noastră, pentru
va angaja în cursul anului viitor şi, în sfârşit, asigurareaviitoru'.ui neamului nostru".')
să îndemne pe învăţători, prin premii, să ţină Ceice pretind — cum face pomenitul ziar —
cursuri pentru analfabeţi, pentru cari va pre­ că mijloacele de educaţie trebue să fie ace­
găti şi un abecedar special. leaşi pentru neamul întreg, fără să se ţină
Aceasta nu înseamnă, însă, că comitetul seamă de funcţiunile sociale ce le îndeplinesc
central şi adunarea generală face o „diferen- (sau ar avea să le îndeplinească) diferitele
ţiare între nizuinţele cărturărimii şi ale ţă­ categorii de oameni în viaţa practică, poate
rănimii", cum afirmă, din bun senin, unul nici nu-şi dau seama că profesează principiile
dintre ziarele noastre. Ci înseamnă că încearcă sau ale unui idealism deplasat sau ale unui
să afle mijloacele cele mai potrivite pentru democratism radical, singurele cari nu admit
a se îngriji de educaţia fiecăruia dintre cele ca educaţia să se facă în vederea deosebitelor
două grupuri, în vederea funcţiunii ce-o în­ profesiuni. Reprezentanţii acestor principii
deplinesc în societate. Pentru ţărani trebue afirmă că educaţia are de a face cu oameni,
să întrebuinţeze mijloacele, cari desăvârşesc nu cu viitori profesionişti sau cu indivizi apar­
cunoştinţele în vederea muncii corporale, iar ţinători claselor sociale. Natura, după aceste
pentru cărturari mijloacele cari desăvârşesc teorii, nu cunoaşte astfel de deosebiri; ea
cunoştinţele în vederea vieţii intelectuale. înzestrează copiii cu aptitudini egale şi pe
Dacă sunt însă deosebiri şi e firesc să toţi îi destină pentru o egală perfecţiune în
fie în mijloacele cari se întrebuinţează cultura intelectuală. Aceste idei nu se pot şi
pentru educaţia celor două grupuri, „nu pot nu se vor puteâ aplică întru toate nici în
fi deosebiri în ceeace priveşte caracterul educaţia şcolară, unde sufletele sunt în for­
culturii noastre naţionale" cum ne spune maţiune, unde fiecare individ e mai mult sau
în discursul de deschidere dl Andreiu Bâr- mai puţin o enigmă. întotdeauna chiar şi
seanu. Caracterul acestei culturi trebue să şcoala va trebui să ţină seamă de deosebi­
se întemeieze pe „însuşirile caracteristice ale rile dintre indivizi, create de natură şi cari
poporului nostru" şi atât în viaţa intelec­ nu se pot tăgădui. Cu atât mai greu sunt de
tuală cât şi în cea practică trebue păstrat cu aplicat aceste principii din partea unei în­
sfinţenie. soţiri culturale cum e Asociaţiunea, care trebue
Deosebirea mijloacelor de educaţie nu poate să ţină seamă, în alegerea mijloacelor cu
pune deci, în opoziţie, interesele culturale ajutorul cărora vrea să-şi realizeze scopurile,
ale cărturărimii cu interesele culturale ale de realitatea unei anumite ordini sociale, cu
ţărănimii, cum pretinde pomenitul ziar că oameni ce-şi au deja rostul lor, ocupaţia lor
rezultă din raportul comitetului central cătră hotărîtă în societate. A cere dela dânsa să
adunarea generală. Aceste mijloace, din po­ întrebuinţeze aceleaşi mijloace pentru edu­
trivă, se întrebuinţează tocmai pentru înain­ caţia cărturărimii şi a ţărănimii, înseamnă a-i
tarea şi întărirea cărturărimii şi a ţărănimii cere să răstoarne ordinea socială existentă,
în vederea intereselor comune ale neamului înseamnă a aşteptă dela dânsa să nu ţină
nostru. Fiecare dintre ele îndeplineşte o func­ seamă de trebuinţele practice nici a uneia
ţiune socială, care trebue să se completeze nici a alteia. Astfel de dorinţe imposibile,
şi să se sprijinească reciproc în toate împre­ bineînţeles, că numai autorul lor Ie poate luă
jurările vieţii, căci „între cărturarii noştri şi în serios. Că unele mijloace — cum sunt de
între săteni nu poate să fie nici o deosebire pildă cele literare — se pot întrebuinţâ deopo­
de interese, nici o deosebire de aspiraţiuni. trivă, deşi nu în toate, atât pentru educaţia
Cu toţii suntem fiii aceleiaşi familii, vaza cărturărimii cât şi a ţărănimii, e adevărat.
unuia este vaza tuturor, binele unuia este
şi binele celuilalt, iar durerea orişicăruia ') A. Bârseanu. Discursul de deschidere.