Page 12 - 1908-17
P. 12

■ 112                      LUCEAFĂRUL                  Nrul 17. 1908.
            De  aici  nu  urinează  însă  că  ţăranii  vor  puteâ   să  conducă  Asociaţiunea,  îndemnându-i  să
            ceti  cu  folos  documentele  din  revista  „Tran­  îndrepte  activitatea  ei  într’o  direcţie  practică,
            silvania",  nici  că  pătura  cărturărească  se  va   interesându-se  mai  mult  de  întărirea  vieţii
            mulţumi  cu  broşurile  „Bibliotecii  poporale".   materiale  a  ţărănimii,  care  e  baza  vieţii  cul­
            Chestiunea  părându-ni-se  destul  de  limpezită,   turale a oricărui popor.
            putem trece mai departe.            Cea  mai  bună  dovadă  a  interesului  ce  l-a
              Raportul  general  al  comitetului  central  cătră   putut  deşteptă  A  s o c i a ţ i u n e a   în  Sălagiu,
            adunarea  generală  accentuiază  că  A  s o c i a ­  cu  ocazia  adunării  generale  sunt  încassările
            ţ i   u n e a   trebue  să  aibă  mai  ales  îndatorirea   ce  s’au  făcut,  cari  abia  ating  cifra  de  1000
            de  a  munci  pentru  răspândirea  învăţăturii  la   de coroane.
            sate,  fiindcă  şi  intenţiunile  fundatorilor  ei   II.  Activitatea  Asociaţiunii.  O  instituţiune
             „erau  să  creeze  mai  mult  o  instituţiune,  în   culturală,  care  are  abia  1737  de  membri,  deşi
            cadrele  căreia  fruntaşii  luminaţi  ai  neamului   se  extinde  asupra  întregului  teritoriu  locuit
             să  lucreze,  în  deplină  conştiinţă  a  chiemării   de  Români  din  Ungaria  şi  deşi  există  aproape
             lor,  pentru  lăţirea  culturii  în  popor,  pentru   de  50  de  ani,  e  foarte  firesc  să  se  mulţu­
             a-i  îmbunătăţi  mijloacele  de  existenţă".  Ace­  mească  cu  o  activitate  foarte  modestă.  Ori
             leaşi  vederi  le-am  auzit  şi  în  discursul  de   câte  programe  de  muncă  s’ar  alcătui,  vor
             deschidere  al  dlui  Andreiu  Bârseanu.  Moda­  rămâneâ  literă  moartă,  dacă  vor  lipsi  mijloa­
             lităţile  răspândirii  culturii  în  popor  a  preo­  cele  materiale  şi  oamenii,  cu  ajutorul  cărora
             cupat  mai  mult  şi  desbaterile  adunării  ge­  să  se  poată  duce  la  îndeplinire.  Lipsa  mem­
             nerale  din  Şimleu.  Cu  ocazia  acestora  s’au   brilor  explică,  în  bună  parte,  lipsa  unei  acti­
             spus  din  partea  unor  preoţi  —  cari  e  bine   vităţi  intensive  în  sânul  A  s o c i a ţ i u n i i .   Şi
             că  au  avut  curajul  de  a  Ie  spune  multe  ade­  poate  că  au  dreptate  şi  ceice  afirmă  con­
             văruri  dureroase.  Unul  dintre  ei  nu  s’a  sfiit   trarul,  că  lipsa  unei  activităţi  e  cauza  lipsei
             să  spună,  în  plină  adunare,  marele  adevăr,   de  membri.  E  un  cerc  viţios  din  care  e  foarte
             că,  în  părţile  Sălagiului,  A  s o c i a ţ i   u n   e a    anevoie  de  scăpat.  Dacă  aceste  fenomene  s’ar
             astăzi  e  tot  aşa  de  necunoscută  ţăranilor  ca   mărgini  numai  la  A  s o c i a ţ i u n e ,   desigur  că
             şi  cu  30  de  ani  înainte,  când  s’a  ţinut  prima   ar  trebui  să  căutăm  cauzele  numai  în  sânul
             adunare  generală  în  Şimleu.  Adevărul  acesta   acestei  instituţiuni.  Dar  aceleaşi  frământări
             e  aproape  general.  Atât  în  Şimleu,  cât  şi  ’n   ale  neputinţii,  aceleaşi  tânguiri  ale  nemulţu­
             alte  părţi  cu  mult  mai  apropiate  de  centru,   mirii  le  întâlnim  aproape  în  toate  manifesta-
             am  avut  ocazie  să-l  constat  singur.  în  Şimleu   ţiunile  noastre  culturale.  Toate  reuniunile
             am  zărit  un  ţăran,  destul  de  inteligent,  care   osândesc  lipsa  de  sprijin  a  publicului,  toate
             a  urmărit  două  zile  cu  toată  încordarea  de   gazetele  şi  revistele  se  plâng  că  nu  sunt
             care  eră  capabil  şedinţele  Asociaţiunii.  Iar   cetite,  abonate,  scriitorii  că  nu  sunt  cetiţi  şi
             când  1-ain  întrebat  ce  a  înţeles  el  din  adu­  apreciaţi,  artiştii  tot  aşa.  Publicul,  la  rândul
             narea  asta  mare,  eră  foarte  încurcat.  Oricum   lui,  nu  e  mulţumit  cu  activitatea  reuniunilor,
             l-am  învârtit  în  întrebări  nu  mi-a  putut  da   cu  gazetele  şi  revistele  ce  i  se  oferă,  cu
             nici  un  răspuns  limpede.  Un  cărturar,  tot  aşa   scriitorii  şi  cu  artiştii.  Valurile  acestei  ne­
             de  dumerit  asupra  rostului  Asociaţiunii  ca  şi   mulţumiri  cutropesc  viaţa  noastră  publică  şi
             ţăranul  meu,  întrebă  cu  un  zimbet  ironic:   ne  încătuşează  statornic  înaintarea  culturală.
             „Toate  bune,  dar  ce  folos  material  au  avut   Cauza  fundamentală  a  acestui  cerc  viţios  în
             ţăranii  dela  adunarea  asta?!"  Părintele  Flonta   care  ne  învârtim,  credem  că  e  lipsa  unei  idei
             a  spus,  cu  ocazia  desbaterii  raportului  ge­  călăuzitoare  limpezi  în  viaţa  noastră  socială
             neral,  că  până  când  A  s o c i a ţ i   u n e a   nu  va   spre  un  scop  bine  determinat,  dar  mai  ales
             şti  legă  materialiceşte  pe  ţărani  de  ea,  prin   alegerea  mijloacelor  pentru  realizarea  acestei
             înfiinţarea  de  tovărăşii,  nu  va  puteâ  trezi  in­  idei.  Altfel  nu  se  pot  explică  şi  înţelege  ne­
             teresul  ţăranilor  faţă  de  străduinţele  A  s o ­  sfârşitele  dibuiri,  poticniri,  cari  ţin  umbră
             c i a ţ i u n i i .               înaintării  noastre.  Se  vede  însă  că  e  o  lege
                   Toate aceste dau de gândit celor chemaţi  a  firii  de  a  ne  sbuciumâ  în  neîntrerupte  în­
   7   8   9   10   11   12   13   14   15   16   17