Page 13 - 1908-17

Xrul 17, 1908. LUCEAFĂRUL 418
cercări şi greşeli pentru a ne puteâ apropia Averea totală administrată de Asociaţiune
de o soartă mai bună, de o viaţă mai înţeleaptă, cu sfârşitul anului 1907 e de 896,899 cor.; pre­
mai luminată. zintă o creştere de 14,688 cor. faţă de anul
Activitatea A s o c i a ţ i u n i i în cursul anului 1906. Datoriile Asociaţiunii sunt de 57,415 cor.
1907 se mărgineşte mai mult numai la în­ în şcoala civilă de fete a Asociaţiunii au
cercări, dintre cari cea mai de frunte e cea fost înscrise, în cursul anului 1907/08, 143 de
de a trezi despărţămintele la o hărnicie con­ eleve. în internatul şcoalei au fost adăpostite
ştientă, statornică şi unitară. Dintre cele 49 105 eleve. Veniturile şcoalei au fost de
de despărţăminte, câte a avut A s o c i a ţ i u n e a 65,756 cor. 75 fii. iar cheltuelile de 58,171 cor.
cu sfârşitul anului 1907, numai 13 au desfă­ 18 fii.
şurat o activitate mulţumitoare, celelalte abia Muzeul Asociaţiunii s’a îmbogăţit cu obiecte
au dat semne de viaţă. Pentru a le înlesni destul de puţine, parte cumpărate, parte dă­
îndeplinirea chemării, comitetul central a în­ ruite. Adunarea generală a şi decis angajarea
ceput să le micşoreze teritoru 1, dismembrân- unui custode al Muzeului, care să se îngri­
du-le în mai multe despărţăminte. De reor­ jească de aranjarea şi înzestrarea lui.
ganizarea lor se leagă multe nădejdi. Acti­ Aceasta e, în liniarr.ente generale, activitatea
vitatea principală a despărţămintelor a fost A s o c i a ţ i u n i i în cursul anului 1907, care
ţinerea prelegerilor poporale. Numărul total merită să fie cunoscută de cât mai mulţi.
al acestora, în cursul anului 1907, e de 341; Pentru anul viitor s’au luat dispoziţii să
s’au ţinut îndoit aşa de multe ca în anul 1906. se desfăşoare o activitate şi mai bogată, care
Aproape jumătate din întregul prelegerilor desigur va deşteptă în cercuri tot mai largi
au tratat chestiuni practice, din domeniul interesul faţă de Asociaţiune.
economiei. Trei părţi din totalul prelegerilor
III. Conferinţele. Scriitorul acestor rânduri a ţinut la
au fost ţinute de preoţi şi de învăţători. adunarea generală din Şiinleu o conferinţă, vorbind des­
Pentru ţinerea acestor prelegeri s’a cheltuit pre „Prozatori i noştri tineri". S’a arătat cum litera­
suma de 1252 cor. Unele dintre despărţă­ tura mai nouă s’a născut sub influinţa poeziei lui Coşbuc
minte au împărţit premii pentru încurajarea şi, mai ales, sub influinţa studiului istoriei naţionale.
diferitelor ramuri ale economiei şi pentru alte Mai ales acest din urmă a contribuit foarte mult la tre­
zirea conştiinţei naţionale. Scriitorii tineri şi-au dat
scopuri social-culturale. Despărţământul Brad seama că poporul nostru, care a trăit atâtea veacuri sub
a ţinut şi cursuri pentru analfabeţi. Unele atâtea juguri străine, păstrându-şi simţul şi inima cu­
despărţăminte s’au îngrijit de creşterea na­ rată, îşi are firea sa hotărâtă, care e chemat să dea
ţională a ucenicilor şi calfelor de meseriaşi creaţiuni artistice mari pentru viitor; că viaţa acestui
şi neguţători. popor e vrednică să fie statornicită în forme artistice par­
ticulare, proprii sufletului românesc. Sentimentul naţio­
Asociaţiunea cu sfârşitul anului 1907 are 165 nal a îndrumat pe scriitorii tineri să caute subiecte de in­
de agenturi şi 230 de biblioteci poporale. Din spiraţie parte în trecutul nostru, parte — şi mai ales —
partea despărţămintelor s’au mai împărţit între la ţară, unde e mai curată firea poporului nostru. Iar
ţărani, în cursul anului 1907, 3820 de broşuri. când scriitorii tratează subiecte dela oraşe, se îndreaptă
„Biblioteca poporală a Asociaţiunii" s’a sau spre boierimea patriarchală sau spre muncitorii
necăjiţi şi săraci din mahalalele oraşelor.
înmulţit cu 2 broşuri: „Comuna Viitorul" de Dintre scriitorii mai tineri s’a vorbit despre proza­
Romul Simu şi „Povestiri" de loan Pop Re- tori, fiindcă aceştia sunt adevăraţii creatori ai curen­
teganul cu o prefaţă de Oct. Goga. tului aşa numit românesc în mişcarea literară a
Secţiunile ştiinţifice-literare au terminat deceniului nostru. Reprezentanţii acestora sunt trei:
Mihail Sadoveanu, C. Sandu-Aldea şi loan Agârbiceanu,
următoarele lucrări: secţia istorică: D i c ţ i o ­
un moldovean, un muntean şi-un ardelean, întocmai
n a r u l n u m i r i l o r d e l o c a l i t ă ţ i c u p o - ca ’n balada poporală „Mioriţa". Nota comună a crea-
p o r a ţ i u n e r o m â n ă d e p e t e r i t o r u 1 sta- ţiunilor lor e romantismul, care-i nota de înrudire şi
t u l u i u n g a r , lucrat de d-nii Silvestru Mol- cu literatura veche. Sentimentele stăpânesc sufletele
dovati şi N. Togan; secţia literară: Descân­ eroilor; imaginaţia îi îmbracă în podoabe poetice.
Subiectele primelor Povestiri ale lui Sadoveanu
tece din Banat, culese şi însoţite cu o pre­ sunt luate din lumea boierilor moldoveni, cu sufletul
faţă de dl Enea Hodoş, şi „Viaţa şi activi­ urzit din iubire de moşie şi din cruzime, din lumea
tatea lui Al. Papiu Marian" de dl Dr. I. Raţiu. voinicilor de codru şi din cea a pribegilor. Se insistă