Page 15 - 1908-17

/

Nrul 17, 1908. LUCEAFĂRUL 415
Nu o pot însă face, fiindcă, durere, ei ar înţelege trebue să facem mai mult decât am făcut până acum,
prea puţin din arta noastră cultă. Vina desigur nu e înlăturând nenumăratele piedeci ce se pun în calea
numai a ţăranilor ci şi a noastră a tuturora, cari avem acestor progrese, cum sunt: luxul, risipa, dorin­
datorinţa de a ne îngriji mai cu dinadinsul de educaţia ţele pentru o viaţă uşoară, fără muncă şi
lor culturală. fără prevedere, alcoolismul, încurcarea în
Nu este prilej mai potrivit decât adunările generale datorii ş. a.
ale aşezământului nostru, creat anume pentru litera­ „în lucrarea aceasta - spune conferenţiarul vom
tura şi cultura poporului român, ca să ne îndemnăm urmă ca şi plugarul cuminte, care face şanţuri pentru
unii pe alţii la o muncă cât mai intensivă pentru răs­ secarea bălţilor nefolositoare şi care schimbă dealu­
pândirea culturii în pătura largă a ţărănimii; — să ne rile şi nisipurile sterpe în locuri roditoare, răspândind
aducem mereu aminte, Doamnelor şi Domnilor, că
viitorul neamului nostru şi conştiinţa datoriei ne im­ la tot pasul seminţele aevea de folos şi stârpind mă­
răcinii şi toate buruienile stricăcioase."
pune să „întindem cât mai des ţăranilor potirul de în lucrarea noastră pentru înaintarea plugăriei
aur cu beutura fermecătoare, de întinerire, a sfintei ne vom apropiâ tot mai mult de iubitul nostru plugar,
culturi". stându-i într’ajutor cu cuvântul, cu scrisul şi cu fapta;
Unii dintre DVoastră vor zice că şi scriitorii sunt anume: prin prelegeri şi scrieri, în cari îi vom
de vină că nu scriu pe înţelesul tuturor. Poate că au face cunoscute toate legile cari îl privesc cum şi tot
dreptate, deşi artei nu se cade să-i cerem să se co­ felul de cunoştinţe cari îl interesează; prin pregă­
boare la nivelul mulţimii — ci tocmai contrarul: să tirea de conferenţiari ambulanţi în toţi ramii
ridice mulţimea la nivelul ei. Totuşi scriitorii ar puteâ agriculturii; prin înfiinţarea şcoalelor economice
urmă sfatul înţelept al stareţului poeziei româneşti, de repetiţie; prin înfiinţarea de ferme model şi
Alexandru Vlahuţă, pe care-l dă tuturor purtătorilor şcoale agricole inferioare; prin premii pentru
ai cuvântului:
încurajarea stăruinţelor plugarilor noştri în cultura
Voi, căror vi s’a dat solia sfântă vitelor şi altor animale domestice, în cultura grădinilor
De preoţi ai acestei mari puteri; de pomi şi de legumi, a viilor, a stupilor, a vermilor
Voi, în al căror suflet se frământă de mătasă ş. a.; prin expoziţii agricole etc.
întunecate valuri de dureri.
Trecând la industria textilă, odinioară atât de
Şi gânduri de-un întreg popor gândite — înfloritoare, conferenţiarul constată cu durere, că ea,
— Nu duceţi minunatul vostru dar pe lângă toată hărnicia ţărancei noastre, a început să
Ofrandă mânilor nelegiuite; dea îndărăt, terenul ei devine tot mai restrâns şi îm­
Ci, ca pe sfânta masă din altar prejurările mai nepriincioase. Arată cauzele acestei
decadenţe şi pagubele ce rezultă din această schim­
A ’mpărtăşirii taină preacurată, bare fatală, pagube cari pentru întreg poporul nostru
Aşa cuvântul să vi-1 pregătiţi se urcă la multe zeci de milioane.
Ca mii de inimi la un fel să bată, Arată apoi cum crede dânsul că ar trebui să se
Şi miilor de veacuri să vorbiţi! procedeze în acţiunea de salvare a acestei industrii.
Anume: să înfiinţăm reuniuni de femei cât mai
S’au dăruit bibliotecii despărţământului din partea
comitetului central operile scriitorilor tineri, iar revista numeroase cu deviza: protejarea şi promovarea in­
dustriei de casă. Aceste reuniuni ar aveâ să stăruie
„Luceafărul" a dăruit peste 200 de volume din operile
scriitorilor apărute în editura noastră. cătră ţânta indicată:
a) prin exemplul propriu al femeilor culte în pri­
*
vinţa portului naţional, îmbrăcându-1 măcar în du­
Dl Romul Simu a ţinut o Conferenţă eco­ mineci şi sărbători;
nomică. Conferenţiarul a aruncat o privire asupra b) prin provederea locuinţei cu ţesături
situaţiei noastre economice şi asupra căilor româneşti;
ce ar trebuită urmăm pentru îmbunătăţirea c) prin înfiinţarea de ateliere şi cursuri de
acesteia, dând un întreg plan de lucrare, în scopul lucru;
unei desvoltări sănătoase a economiei noastre naţio­ d) prin aranjarea de expoziţii în oraşe şi în sate;
nale. Astfel vorbeşte despre progresul ce l-am rea­ e) prin conferinţe;
lizat pe toate terenele economice: al agriculturii f) prin premii sistematice pe sama acelor femei
şi anexelor ei, al industriei textile, al indu­ din popor, cari îndestulesc toate sau cea mai mare
striei agricole, al meseriilorşi industriei, al parte a trebuinţelor casnice cu haine făcute de mâna
comerciului, pe terenul financiar-economic proprie, mai ales din cânepă, in şi lână, lucrate trai­
şi al însoţirilor sau tovărăşiilor. nic şi cu gust, ferindu-se de lux;
Se adresează bărbaţilor cărturari, meseriaşi, co­ g) prin introducerea, pretutindeni, a unor războaie
mercianţi şi plugari — şi femeilor sătence şi celor culte. mai perfecţionate, a furcilor de tors şi a maşi­
Progresele realizate, mai ales în cursul celor 60 nilor de cusut, făcând în acelaş timp uz cât mai
ani din urmă, le numeşte mici începuturi pentru a căror extins de albumurile de ţeseturi şi cusături
desvoltare noi cărturarii şi toate aşezămintele noastre ce avem şi cari se vor mai face pentru păstrarea şi