Page 16 - 1908-17

416 LUCEAFĂRUL Nrul 17, 1908.

răspândirea motivelor, formelor şi colorilor genuine Prin crearea de fonduri şi fundaţiuni să atra­
în industria noastră textilă; gem puteri distinse pe cariera comercială şi să cum­
h) prin deschiderea de debuşeuri pentru desfa­ părăm dela comercianţii noştri din sate şi oraşe.
cerea productelor acestei industrii;
i) prin trimiterea de bursiere în cele mai de frunte Continuând a se ocupă de instituţiuni le noastre
şcoale şi ateliere de industrie, ca apoi cu ajutorul economice financiare (bănci), arată importanţa
lor să putem pune industria noastră textilă pe baze acestora şi crede că numărul actual de circa 160 bănci,
trainice. cu filiale şi sucursale cu tot vr’o 200, este de ajuns.
l) cărturarii dela sate şi oraşe să-şi înzestreze ca­ Prin asociarea lor „Sol idaritatea" şi prin o lucrare
sele cu ţeseturi lucrate de ţărancele noastre; înţeleaptă şi binecumpănită băncile existente vor putea
m) de asemeni să se înzestreze şi bisericile cu; să-şi consolideze situaţia proprie şi să facă servicii
odăjdii, prapuri, perdele la altar ş. a., făcute prin reale şi foarte preţioase desvoltării economice a po­
intervenţia reuniunilor noastre de femei. porului nostru. Nu ar fi tot aşa dacă tendinţa pentru
înfiinţarea de bănci s’ar menţinea şi dacă numărul lor
în legătură cu industria textilă vorbeşte despre in­ s’ar spori şi pe mai departe în proporţia de până
dustria noastră agricolă, arătând necesitatea şi acum. în acest caz ele ar deveni de sigur, în loc de
modul răspândirei acesteia prin introducerea cursu­ binefacere, o calamitate. Băncile noastre vor trebui
rilor de industrie în timpul iernii, înmulţind şi în să ia cu succes rolul băncilor moderne, înlesnind
chipul acesta izvoarăle de venit ale plugarului nostru producţiunea şi circulaţiunea şi angajân-
şi promovând bunăstarea lui materială şi morală.
du-se treptat şi cu circumspecţiune în în­
Vorbind de mijloacele mai de căpetenie pentru for­ treprinderi comerciale şi industriale.
marea unei clase aevea valoroase de industriaşi
şi meseriaşi recomandă: De încheiere se ocupă de chestiunea însoţirilor
1. Stipendiarea unui număr cât mai mare de sau tovărăşiilor. Arată rolul lor în viaţa popoa­
tineri in scopul de a se califică în şcoalele şi ate­ relor. înşiră diferitele feluri de însoţiri: de produc-
lierele de industrie inferioare, în cele superioare, în ţiune, de valorizare, de consum ş. a., spunând
cursurile de desemn şi în şcoalele de arte industriale. că superioritatea lor rezidă mai ales în împrejurarea,
Ar trebui să stăruim mai mult decât până acum ca că ele nu pot servi sub nici un raport ca mijloace de
comunele, despărţămintele Asociaţiunii şi speculă financiară în senzul strict al cuvântului. Ţinta
băncile să creeze ajutoare pe seama tinerilor lor nu e permis să fie goana după câştiguri mari,
talentaţi, cu pregătiri mai bune şi cu inclinaţiune deo­ pentruca să poată împărţi dividende grase unui număr
sebită pentru industrie sau cutare meserie; iar me- restrâns de indivizi, nici să adăpostească salariaţi.
cenaţii noştri să înfiinţeze fonduri şi fun­ Pe ele le alcătuieşte trebuinţa de a avea la îndemână
daţi uni pentru ajutorarea elevilor de meserii, a mijloace mai bune pentru o muncă reală, spornică şi
calfelor şi meseriaşilor. binefăcătoare tuturor. Prin ele se porneşte o lucrare
2. Să sprijinim reuniunile de sodali şi de cu totul nouă, lucrare de regenerare a vieţii morale,
meseriaşi deja înfiinţate şi acolo unde mai e tre­ intelectuale şi economice a poporului.
buinţă de ele să le înfiinţăm; să dăm educaţie bună în fine arată avântul ce au luat însoţirile în Un­
tineretului nostru dela meserii. garia şi în România, cum şi cât de înapoiaţi suntem
3. Să cumpărăm marfa trebuincioasă dela noi Românii din această ţară in privinţa însoţirilor.
meseriaşii noştri; să le stăm într’ajutor ca să-şi înfiin­ Astfel se impune la noi, mai mult decât ori unde,
ţeze însoţiri de valorizare şi să-i învrednicim sprijinirea acţiunii dejâ începute în scopul însoţirilor
de mai multă consideraţie în societate. şi pornirea unei lucrări generale şi intensive în această
direcţiune, lucrare ce neapărat trebue promovată şi
Ce a spus că se impune pentru crearea unei clase de „Asociaţiune", de bănci, de toate celelalte institu-
vrednice de meseriaşi şi industriaşi — zice conferen­ ţiuni cum şi de toţi factorii vieţii noastre româneşti.
ţiarul—se potriveşte şi pentru crearea unei clase Această conferinţă a fost ascultată cu aceeaşi aten­
de comercianţi. ţiune de ţărani ca şi de cărturari. La dorinţa generală
Tineretul nostru cel mai distins trebue în­ dl Simu o va publică în una din broşurile- „Bibliotecii
drumat pe cariera comercială. Şcoalele noastre poporale a Asociaţiunii".
mai ales au foarte mult de făcut în această privinţă; (Sfârşitul urmează.) Oct. C. Tăslăuanu.
nu mai puţin părinţii cu stare bună materială.