Page 23 - 1908-17

Nrul 17. 1908. LUCEAFĂRUL 423
Pleacă de ! zise Knut, şi de nu se ferea calul, Un bătrân s’apropie de el şi-l trase de
l-ar fi lovit cu pumnul drept în piept. Apoi mânecă:
îl apucă de zăbale şi calul care nu uitase Sămund Granliden e un om prea de
încă păţania din deal, începîi să tremure. omenie şi feciorul lui nu face să se încaere
Lui Torbjorn, pe care îl durea sufletul că cu aşa un bătăios.
se purtase aşa urât cu dobitocul, îi fu milă Torbjorn se linişti dar Knut strigă:
de el, se ridică în picioare şi îi plesni lui Ce ? Eu sunt bătăios ? Ăsta-i tot ca şi mine
Knut una cu biciul peste cap. de bătăios şi tată-meu e tot ca al tău de bun.
Loveşti! strigă Knut, şi se dete mai Dă-te mai aproape; destul de rău că nu ştiu
aproape. încă oamenii din jur care-i mai tare dintre noi!
Eşti un om de nimic! zise TorbjOrn, — Şi vorbind aşa îşi scoase legătura delagât.
sări din trăsură şi dete hăţurile unui băiat. - Vom vedea îndată, zise Torbjorn.
(Va urma).

C r o n i c ă .

Pictorul Carol Pop de Satmary. Una adus reale servicii poporului românesc, căci
din cele mai interesante figuri în istoria ar­ a făcut cunoscute în străinătate o grămadă
telor noastre este pictorul, ale cărui ilustra- de particularităţi etnografice şi artistice dela
ţiuni împodobesc numărul de faţă al revistei noi. Judecând numai după modelele ce le dăm
noastre. noi, ne putem face o idee de impresia ce au
Originar din Sătmar, descendent al unei lăsat în străinătate numeroasele pânze, sau
familii nobile şi învăţate, Carol Pop de Sat­ reproduceri, cu
mary a studiat la Cluj şi a terminat studii pitorescul lor.
de teologie reformată. Ardealul l-a părăsit Lucrările lui
pe la anul 1845, când, trecând în România, Satmary sunt
s’a ocupat mai întâi cu desenul şi hartografia, astăzi răspân­
ajutând maiorului Papazoglu la alcătuirea dite pe la par­
cunoscutei hărţi a Statului major. ticulari. Multe
O dragoste cătră o doamnă din o veche se află la Curte
familie boierească l-a făcut să renunţe pentru şi la Academie,
totdeauna la cariera sa teologică din Ardeal iar acasă, la
şi să se dedice artei. înamorat de frumseţile doamna Sat­
din România, el călătoreşte prin toate ţinu­ mary mai sunt
turile terii, fixează cu creionul şi în culori o serie întreagă
tot ce i se pare caracteristic: tipuri de ţă­ de pânze şi de
rani, porturi, colţuri de ţară, biserici şi mă­ Pictorul Carol Pop de Satmary. schiţe de o
năstiri. Şi pe urma acestei munci a reuşit să mare valoare,
întocmească colecţii întregi de pasteluri de Din ele transpiră acum un fel de parfum
o rară frumseţe şi varietate. antic, deoarece, făcute acum patru-cinci de­
Venind în ţară actualul Domnitor, pictorul cenii, multe s’au schimbat de atunci. Biserici,
Satmary i-a fost ataşat ca un consilier ar­ mănăstiri, fixate de dânsul, astăzi au dispărut.
tistic, însoţindu-1 în toate călătoriile din prin­ Şi până şi porturile s’au mai schimbat: cine,
cipate şi atrăgându-i atenţia asupra podoabelor de pildă, va mai cunoaşte în lăutarii cu an-
diferite. Graţie Suveranului, Satmary a putut terie, de pe vremea lui Barbu-lăutarul, pe cân­
găsi intrare şi la alte curţi europene, cărora tăreţii de astăzi ?
le-a prezentat câte-un album din minunatele Om cult, simpatizat de societatea româ­
sale peisage şi tipuri româneşti. Astfel a nească, îşi are meritele sale excepţionale