Page 24 - 1908-17

424 LUCEAFĂRUL Nrul 17. 1908.

pentru caracterul românesc al artei, şi istoria M’a sfătuit să înaintez o cerere la pretură prin
picturei noastre nu se poate scrie fără a se care să cer expres concesiune pentru edificare de
aminti cu drag de Satmary. El a murit la teatru aşa după cum va da dânsul îndrumare nota-
riului ca să mi-o facă, căci numai pe baza unei astfel
1887, în vârstă de 74 de ani. Un vraf întreg de cereri îmi va puteâ da concesiune pentru inau­
de manuscrise, care păstră, afară de diverse gurare de teatru, ceeace cu siguritate mi se va da.
impresii de călătorie, şi o lungă autobiografie, Şi lăudându-mă pentru lucrul frumos ce n’ar trebui
s’a pierdut. să lipsească nici din alte comune, zicând că prin aceasta
Singurul său fiu, dl Alexandru Satmary, s’ar puteâ mai bine abate oamenii dela petrecerea în
crâşme, mi-a promis că va luă parte şi D-sa la fes­
i-a moştenit talentul, căci se numără astăzi tivităţile de inaugurare, l-am mulţămit şi am făcut
printre cei mai talentaţi pictori tineri din Bu­ după cum m’a sfătuit.
cureşti. La câteva zile, însă, m’am pomenit că sunt oprit,
prin ordinul Nr. 2144, ce vi-1 comunic în copie.
Teatrul din Şoimuş. în numărul nostru din urmă Contra acestei oprelişti, fiind eu bolnav, mai mult
am anunţat că la 16 August n. se va inaugurâ, în de necaz şi supărare, am înaintat recurs prin advo­
Şoimuş, primul teatru românesc. în chestia aceasta catul Dr. Tripon.
primim dela dl I. Baciu, iniţiatorul teatrului, scrisoarea Ce va mai fi în viitor vom vedeâ.
următoare: Şoimuş, Ia 17 August, 1908.
Onorată Redacţie! Protopretorele, la ordin mai Cu deosebită stimă
înalt, a oprit inaugurarea precum veţi vedeâ din or- Ioan Bncin
dinaţiunea ce vi-o aclud In copie. preot.
Mare parte din publicul ce a pornit să vină la inau­ Lăsăm să urmeze acum, in traducere românească,
gurare, de pe drum s’a întors înapoi; cu toate acestea şi ordinul de oprelişte adresat notarului cercual.
foarte mulţi au venit din mari depărtări şi au vizitat „în chestia de sus, te îndrum ca numai decât să
localul, admirând frumosul aranjament, apoi au pe­ cşi la faţa locului, în comuna Şoimuş, şi să-i interzici
trecut pe la case private până a doua zi, când iarăşi lui I. Baciu să continue clădirea teatrului; — în acelaş
au sosit câteva trăsuri cu noi oaspeţi. timp să-i dai Îndrumarea ca, în conformitate cu arti­
Jandarmii, se înţelege de sine, nu au putut să colul 1 al legii XXXI din 1848, să ceară pentru clă­
lipsească. dire autorizaţia congregaţiei comitatense, fiindcă, până
Spre orientare vă mai comunic următoarele: nu va primi această concesiune, nu pot să-i permit
Edificiu teatral de sine stătător nu s’a făcut, ci nici continuarea clădirii teatrului, nici inaugurarea lui.
acesta a format o parte întregitoare a casei parochiale în acelaş timp să-l provoci să se justifice dacă a
prin adăugarea unei sale mai mari pentru a cărei clă­ cerut concesiunea necesară pentru a face colectă in
dire am concesiune dela pretură. Partea internă a favorul teatrului; pe urmă să dea seamă, cu docu­
acestei sale am aranjat-o de aşa încât să se poată da mente, despre sumele intrate la mâna lui, să anexeze
în ea la ocaziuni binevenite şi producţiuni teatrale. cupoanele mandatelor şi toate actele privitoare la clă­
Şi fiindcă aranjamentul acesta e întocmit cu oare­ direa teatrului." Arănyi m. />.,
care estetică, mulţi dintre vizitatori l-au botezat cu protopretore.
numirea de teatru (deşi în sine nu e teatru ci numai Bistriţa, 8 August, 1908.
o sală întocmită pentru diverse trebuinţe, unde se pot E de prisos să mai adăugăm comentarii la aceste
da producţiuni teatrale având toate întocmirile tre­ documente.
buincioase la aceasta). *
Vesel de succesul obţinut, am acceptat şi eu această „Gazeta Transilvaniei", număr jubilar. Din pri­
numire şi am numit-o şi eu teatru fără de a-mi aduce lejul jubileului de 70 de ani, „Gazeta Transilvaniei"
aminte de urmări... a publicat un număr jubilar ce ne-a sosit zilele aceste
Când eră aproape gata şi mă pregăteam să fac inau­ la redacţie. E un număr voluminos, de 132 de pagini,
gurarea, mă pomenesc că vine notariul şi mă întreabă bogat în articole importante şi date de un deosebit
(la ordin mai înalt) cu ce bani fac eu teatru, nu capăt interes românesc. In numărul acesta sunt adunate şi
ajutoare din România ori dela societatea pentru fond scrisorile de felicitare sosite la adresa ziarului din
de teatru. I-am răspuns că nu capăt ajutor dela nime, toate ţările loeuite de Români, dela toţi ceice se in­
ci lucru cu banii mei ce i-am putut adună din vân­ teresează de luptele noastre. Cea mai mare impor­
zarea broşurelor edate de mine. tanţă o au, fireşte, articolele în cari ni se schiţează
A venit apoi protopretorele în faţa locului, iar la istoricul acestui cel mai vechiu ziar românesc. După
mandat mai înalt, şi mi-a pus aceleaşi întrebări ca un cuvânt de salutare ce-l adresează cetitorilor actualul
şi notariul; i-am dat acelaş răspuns şi l-am rugat, eu director dl Dr. A. Mureşianu, urmează primul articol
şi alţi oameni din comună, să nu ne oprească ţinerea istoric „Din trecutul Gazetei Transilvaniei" (1838 - 49;
acestor serbări ce le aşteptăm ca ziua de paşti şi de 1850—1877; 1878—1908), în care se tratează despre
cumva din neştiinţă n’am îndeplinit vre-o formalitate, începuturile ziaristicei române; articolele: „Gazeta
să binevoiască a ne îndrumă că ce avem de-a face. Transilvaniei dela 1850 încolo" (în zorii absolutiş-