Page 25 - 1908-17

Nrtil 17, 1908. LUCEA.F\R(JL 425
mului); „Gaz. Tr. dela 1852—1860“; „Gaz. Tr. dela Pentru acoperirea acestor trebuinţe — lipsa de pro­
1860—1865“ (în zorii erei constituţionale); „Gaz. Tr. fesori şi manuale, — s’a înfiinţat „Şcoala română", care
dela 1866-1869“; „Gaz. Tr. dela 1870-1878“ şi „Gaz. în timpul scurt de 25 de ani a desfăşurat o activitate
Tr. dela 1878—1908“, ne desfăşoară trecutul bogat spornică ale cărei efecte binefăcătoare se resimt pe
în zile luminoase şi zile grele ale unui ziar românesc toate terenele vieţii culturale româneşti din Bucovina.
care a văzut perândându-se atâtea sisteme politice A înfiinţat o librărie şi tipografie proprie pentru a
zguduitoare. înlesni tipărirea şi editarea cărţilor didactice; a înfi­
In Iulie 1837 apar în Braşov, redactate de George inţat un internat pentru elevii gimnaziului din Suceava
Bariţiu, cele dintâi două numere din „Gazeta de Tran­ (acest internat poartă numele lui Vasile Cocârlă, marele
silvania". Oprit de colegiul censorilor, G. Bariţiu şi mecenat al societăţii) şi a dat nenumărate ajutoare
lacob Mureşian se duc la Viena, unde reuşesc să elevilor săraci. Până la 1906, societatea „Şcoala ro­
primiască autorizaţia preaînaltă pentru publicarea unui mână" a cheltuit 18,000 coroane pentru găzduirea şco­
ziar românesc, şi la 12 Martie v. 1838, „Gazeta de larilor săraci; 11,000 coroane cu ajutoare date studenţilor
Transilvania" reapare, odată pe săptămână; în 1849 dela universitatea din Cernăuţi şi Viena; 7000 coroane
îşi schimbă numele în „Gazeta Transilvaniei"; în zilele în ajutoare pentru plată de taxe şcolare; 17,500 cor.
grele ce-au urmat revoluţiei din 1848, „Gaz. Tr.“ e pentru tipărire şi editură de cărţi şcolare şi altele.
oprită din nou, dar reapare iarăş, în 1850, sub redac­ Serbările ce se vor desfăşură cu prilejul acestui
tarea lui lacob Mureşian. Publicată, la început, cu jubileu credem că vor deştepta şi dragostea celor
litere cirilice, dela 1852 încoace pagina întâi e tipărită cari până acum s’au arătat streini pentru scopurile
cu litere latine, cari după câţiva ani se adoptă pentru nobile ale societăţii şi-i vor umplea de însufleţirea
ziarul întreg; cu anul 1881 „Gaz. Tr.“ apare de trei de care au fost călăuziţi iniţiatorii ei.
ori pe săptămână, iar cu ziua de 1 Aprilie 1884 devine *
ziar cotidian, aşa cum este şi astăzi. Pentru dl lorga. Cei cari se vor mai îndeletnici,
Articolele aceste istorice sunt pline de date privi­ la noi, cu cetirea revistei „Neamul românesc", s’au
toare la evenimentele politice din aceşti ani şi însoţite putut convinge că dl lorga din prietin şi „Leiter",
de numeroase ilustraţii reprezentând bărbaţii mari ai ce ne eră până în anul trecut, acum ne e un duşman
Românilor din epoca marilor frământări româneşti. de moarte, care ne urmăreşte cu o ură îndârjită,
Ni se înfăţişează figurile luminate ale naţionaliştilor pururi gata să izbească cu cruzime. Ne pare rău din
dela noi, din principatele unite şi din Bucovina, inimă că sufletul unei personalităţi înzestrate cu atâtea
prezintând un panteon istoric de mare valoare pentru calităţi, se pretează la sentimente aşa de rudimentare
toţi ceice vor să cunoască trecutul nostru cel mai zbu­ şi mai ales că ele au o rezonanţă aşa de durabilă în
ciumat. sufletul unui om distins, căruia îi place să predice
Se amintesc şi toţi ceice au contribuit cu munca bunătatea şi seninătatea.
lor desinteresată Ia redactarea ziarului şi de prigo­ Am trecut în tăcere peste loviturile dlui lorga, de
nirile de cari au avut parte ziarul şi redactorii lui... câteori ele se reduceau la nişte simple acte de răz­
Mai remarcăm „Marşul jubilar" compus în amin­ bunare ale unui om furios. Ne dădeam seama de in­
tirea jubileului de lacob Mureşianu, fratele actualului fluenţa lor dezastruoasă asupra celor ce-i ascultă cu­
director al „Gaz. Tr.“, şi, dintre ilustraţii, portretele vântul dar am tăcut, fiindcă e o datorie a cruţă pe un
părinţilor lui George Bariţiu: loan Pop-Bariţiu şi Ana om a cărui muncă pozitivă o admiri, şi a cărui sen­
Rafila Pop-Bariţiu, portrete cari acum se publică sibilitate bolnavă o regreţi. I-am răspuns, calm şi cu­
pentru întâiaşdată. * viincios, numai atunci, când actele d-sale de răzbu­
Jubileul „Şcoalei române" din Bucovina. La 3 nare cuprindeau şi neadevăruri, a căror generalizare
Septemvrie se împlinesc 25 de ani, de când doi Români în opinia publică erau păgubitoare şi unei cauze. Nu
bucovineni cu durere de inimă pentru nevoile celor am fost, prin urmare, călăuziţi niciodată de sentimente
mulţi şi necăjiţi, Ştefan Stefureac şi T. V. Stefanelli, rele faţă de d-sa; n’am voit nici când să-l supărăm,
au pus bazele societăţii culturale „Şcoala română" să-l jicnim, fiindcă pe deoparte sufletul nostru nu
din Suceava, urmărind ţinta frumoasă de-a sprijini este accesibil sentimentelor primitive ale urii şi ale
elevii săraci şi sârguincioşi dela gimnaziul din Suceava răzbunării, pe de altă parte recunoştinţa ce i-o pă­
şi celelalte şcoli publice din Bucovina. Idea aceasta străm şi respectul ce-1 avem faţă de calităţile d-sale
a răsărit în mintea acestor bărbaţi într’o vreme când ne impuneau o atitudine cuviincioasă.
abia se puteâ vorbi de cultură românească în Bucovina. In „Neamul Românesc", nr. 90, dl lorga, vorbind de
Deşi în toamna anului 1860 s’a realizat o veche adunarea generală a Asociaţiunii din Şimleu, spune
dorinţă a Românilor bucovineni de-a aveâ şi ei o din nou nişte neadevăruri, pe cari, în interesul acestei
şcoală superioară cu limbă de predare românească, instituţiuni, suntem siliţi să le constatăm, lăsând lumea
deschizându-se, la 17 Septemvrie, cele dintâi două să califice singură mijloacele d-sale de răzbunare.
clase ale gimnaziului gr. ort. român din Suceava, — Să le luăm pe rând.
limba de predare n’a putut fi românească fiindcă lip- 1. Reproşează secretarilor Asociaţiunii că n’au ţinut
siau profesorii şi manualele. De abiâ la 1881 s’a des­ legături cu secţiile acestei instituţiuni, cari „prea sunt
chis prima clasă în care se preda în limba românească, dispuse să adoarmă uşor".
deschizându-se, apoi, succesiv, şi celelalte clase. Rugăm pe dl lorga să cetească raportul secreta­