Page 26 - 1908-17
P. 26
426 LUCEAFĂRUL Nnil 17, 1908.
rului literar şi rapoartele secţiilor cătră şedinţa lor Poate vedea deci oricine că acuzele dlui lorga sunt
plenară, publicate in Nr. II. al revistei „Transilvania" tot atâtea neadevăruri, a căror valoare morală o
din 1908, pag. 120 144, din cari se poate convinge poate hotărî orice om cinstit.
că aceste organe ale Asociaţiunii au desvoltat o acti A spune, întemeiat pe asemenea acuze, că secre
vitate destul de mulţumitoare, la toată întâmplarea tarii Asociaţiunii nu corâspund chemării lor, că trebue
mai mulţumitoare decât in anii trecuţi. Dacă ele nu fac reformaţi, trecuţi la pensie — nu mai e o răzbunare
sau nu pot face mai mult, desigur nu e vina secre demnă de numele dlui lorga. Astfel de mijloace de
tariatului, care nu poate înzestra pe d-nii membri ai răzbunare se potrivesc cu caracterul unui loan Scurtu,
secţiilor nici cu conştiinţa datoriei nici cu o mai mare de pildă, dar nu se pot admite la o personalitate în
şi mai bună putere de muncă. drumătoare şi îndreptătoare de moravuri cum ar trebui
Pe ce se întemeiază deci afirmaţiunea dlui lorga să fie cea a dlui lorga.
că secretariatul nu a ţinut legături cu secţiile şi că A spune să i se dea unui om tânăr recompensă
aceste sunt dispuse să adoarmă uşor? naţională, cum face dl lorga, fiindcă nu aplaudă întru
2. Acuză secretarii că n’au organizat adunări şi toate faptele d-sale, iarăşi e mai mult decât răzbunare...
serbări cu scopuri culturale. Ne închipuim că dl lorga Dl lorga vorbeşte şi de administraţia „Luceafărului",
sub aceste adunări şi serbări culturale vrea să înţe înţeleg aluzia dlui lorga, fiindcă ştiu c’a purtat vorbe
leagă prelegerile poporale şi conferinţele pentru căr- că mă îmbogăţesc din revistă, exploatând scriitorii.
turărime. Înainte de a formulă acuza, dl lorga eră Mă folosesc de acest prilej şi-l rog pe dl lorga să
dator să răsfoiască „Transilvania" Nr. II 1908, din spună pe faţă: pe cine am exploatat? Invit pe toţi
care putea să vadă că numărul prelegerilor poporale, scriitorii exploataţi de „Luceafărul" să se anunţe în
în cursul anului 1907, s’au înmulţit cu 156. în total s’au „Neamul Românesc". Până va puteâ să dovedească
ţinut 341 prelegeri. Credem că e un progres destul de dl lorga asemenea acuze îndrăzneţe, să-mi dea voie
mulţumitor. Işi închipue dl lorga că sporirea acestora să regret că perzistă să se înfăţişeze în roluri aşa
s’a făcut dela sine? S’au ţinut şi conferinţe pentru de puţin distinse... Nu mă lasă inima să-i doresc
cărturari, după cum se spune în „Trans." II. 19C8, dlui lorga ca întreprinderea de sub conducerea d-sale
p. 26. Din raportul general al comitetului centra' cătră din Vălenii de munte să realizeze câştigurile pe cari
adunarea generală, publicat la acelaş loc, dl lorga le-a realizat „Luceafărul".
putea să vadă că atât prelegerile poporale cât şi con Dl lorga, negăsindu-mi personal alt cusur, spune că
ferinţele în viitor se vor ţinea mai sistematic. nu sunt om bun şi senin. întreb pe dl lorga: Pot
Ce temeiu are, prin urmare, şi această a doua acuză să-mi însuşesc aceste calităţi urmând pilda faptelor
a dlui lorga? d-sale?!
3. Spune secretarilor că „s’ar cuveni să puie in încă o chestiune.
rânduială, să deschidă şi să hrănească (sic!) biblio Nu crede dl lorga că prin asemenea atacuri perso
teca şi muzeul Palatului naţional din Sibiiu, care nu nale, întemeiate pe neadevăruri, păgubeşte interesele
s’a inaugurat de geaba". unei instituţiuni, care nu i-a făcut nici un rău şi care
înainte de toate, dacă dl lorga vrea să se amestece aşteaptă alte servicii din partea d-sale?
in chestiunile instituţiunii noastre culturale, trebue să Cu aceste lămuriri ne-am împlinit din nou o datorie
aibă măcar conştienţiositatea să cunoască organizaţia neplăcută faţă de dl lorga. Oct. C. Tăslăuanu.
ei. Din „Regulamentul afacerilor interne ale comite *
tului central al Asociaţiunii", §§. 27, 28 şi 30, putea Ştiri. La Bârlad apareonouă revistă loan Creangă,
să vadă că secretarii n’au nimic de a face cu biblio redactată de învăţători, care va fi o contribuţie la „cu
teca şi Muzeul Asociaţiunii. Din decisiunea comite noaşterea minunatelor produceri ale poporului", tipă
tului central Nr. 257/19C6 („Transilvania", Analele, rind poveşti, cântece, descântece, legende, credinţe,
1906, p. 234) putea să ştie că postul de bibliotecar gâcituri, strigături de joc etc.
astăzi e încredinţat dlui Nicolae Togan, iar custode * Dl lorga despre Bărnuţ. în „Neamul Româ
al muzeului e numit dl loan Pamfilie, architect. Cu nesc" (an. III, p. 1462) cetim următoarele aprecieri ale
toate aceste, am muncit atât pentru înzestrarea mu dlui lorga despre triumful ideilor lui Bărnuţ:
zeului cât şi pentru a bibliotecii, după cum se poate „Bărnuţ predica la Iaşi, in lecţii de drept, erezu!
ceti în „Transilvania" Nr. II, 1908, p. 31. Pentru cel naţional românesc, scoţând din teoriile sale, răbdător
dintâi am adunat mai multe obiecte, iar pentru a doua desvoltate, încheierea că suntem un neam şi trebue să
documente şi manuscrise. Şi nu e vina secretariatului clădim toate ale noastre pe conştiinţa acestei fiinţi
dacă n’a putut face mai mult (vezi decis, comit, centr. deosebite, fireşti şi legitime ale neamului nostru.
Nr. 30,1908, „Transilvania" Nr. I, 1908 p. 6.) Şi a venit un filozof, mai nou, mai învăţat, poate
Atât Muzeul cât şi Biblioteca sunt puse în rânduială; mai ager, dl T. Maiorescu, şi cu vioiciunea tinereţii, i-a
ambele sunt deschise şi vizitate de public; ambele se distrus sistemul de argumentare. Aici s’a oprit însă, ne
înzestrează an de an, amăsurat mijloacelor modeste de putând pune la loc un altul. Şi iată, după trecere de mulţi
cari dispune instituţiunea noastră (dl lorga, care se in ani, nu negaţia dlui Maiorescu, ci afirmaţia
teresează aşa de mult de biblioteca Asociaţiunii, puteâ lui Bărnuţ ne stăpâneşte, ne luminează şi
contribui şi d-sa la înzestrarea ei, dăruind câte un exem ne încălzeşte.
plar din operile d-sale, lucru pe care nu l-a făcut). Şi astfel s’a dovedit încăodată că ideea însuşi ră
