Page 27 - 1908-17

Nrnt 17. 1908. LUCEAFĂRUL 427
mâne, oricum ar fi fost ea servită într’un timp, prin Horia avea o cunună de spini cu inscripţia: „Horja
orice construcţii de filozofie şi metafisică trecătoare. Căci rex Daciae". Societatea a fost desfiinţată de Iosif al II-lea.
rădăcina ei se află aiurea, şi nimeni n’o poate smulge * In „Zeitschrift fiir vergleichende Litteraturge-
de acolo. schichte", NeueFolge; Bând. XVII. Heft.3/4, dl Dr.Sextil
Şi de aceea mărimea lui Bărnuţ nu scade cu anii Puşcariu publică o recensiune amănunţită asupra cărţii
şi memoria lui nu s’a întunecat odată cu generaţia „Geschichte der rumănischen Litteratur" de Dr. G.
prietinilor şi cu generaţia ucenicilor săi.“ Alexici. Dl Puşcariu dovedeşte toate greşelile şi toate
* Poezia „Pierdutei 1 * din Nr. 14 s’a semnat greşit rătăcirile cuprinse în această carte menită să infor­
Ep. în loc de C. Ardeleanu. meze publicul german asupra literaturii noastre.
* în „Sieb. Tageblatt" un articol remarcabil asupra lui * A apărut fascicolul al doilea din „Buletinul co-
Octavian Smighelschi, reprodus de „Telegraful român** misiunii monumentelor istorice", îngrijit cu mult gust
şi „Unirea**. şi cu pricepere de dl Alex. Lăpădatu. In acest fascicol
se vorbeşte de mănăstirea Hurezii, de portretele ei
* în „Neamul Românesc" dl N. Bănesc începe pu­
blicarea corespondenţei lui Bariţ dela 1841, până unde murale, de biserica Stelea din Târgovişte şi de mănă­
o publicase dl Bogdan Duică în „Tribuna". stirea Chlincea, toate articolele admirabil ilustrate.
* Dintre dările de seamă despre serbările Asocia- Prin această publicaţie se aduce un serviciu real şi
ţiunii la Şintleu remarcăm pe cea a dlui Sever C. Dan foarte preţios cunoaşterii monumentelor bisericeşti din
România.
din „Gazeta Transilvaniei".
* Papagalul lancu Scurtu dela „Sămănătorul" şi-a
* Studenţii din Răşinari în cursul verii au adunat căscat iar pliscul să ţipe: „anarchistno-socialism ...
aproape în fiecare Duminecă poporul, ţinându-i con­ pericol!"
ferinţe şi cetindu-i bucăţi din scriitorii noştri de seanţă. De ce nu mai învaţă dela măestru şi alt cântec?
Pilda acestor studenţi harnici ar putea fi urmată de Altfel nu mai are nici un haz!
toţi colegii lor de pretutindeni. In Răşinari, unde sunt * La 14 August a încetat din viaţă filozoful german
atâţia preoţi şi învăţători, s’ar putea înfiinţa o agentură Friedrich Paulsen, fost profesor la universitatea
a Asociaţiunii, aranjându-se aceste prelegeri în cadrele din Berlin. A fost una dintre minţile cele mai limpezi,
ei, cari prelegeri iarna ar trebui să fie urmate de căr­ care cu adâncă pătrundere ştia să expună teoriile filo­
turarii locali. zofice şi să le găsească aplicarea în viaţa practică.
* în Cristiana, la 5 Iulie, a încetat din viaţă Ion as S’a distins prin studiul său asupra lui Kant şi prin
Lie (1833—1908), unul dintre cei mai buni povestitori număroasele cercetări asupra învăţământului din Ger­
norvegieni din jumătatea a doua a sec. XlX-lea. A mania. Cartea Iui „Einleitung in die Philosophie" ar
zugrăvit cu mult talent viaţa celor umiliţi şi necăjiţi. merita să fie tradusă şi în româneşte.
In toate operile lui e viaţa, simţirea şi gândirea po­
porului norvegian.
* Revista „Osterreiehische Rundschau" (15 Aug. a. c.)
publică novela „Cei Trei" (Die Drei) de Mihail Poşta Redacţiei.
Sadoveanu, tradusă de D-ra Eleonora Borcia 1. C. lbisu. Dintre versurile ce a-ţi trimis la Re­
din Sibiiu. Novela face parte dintr’un volum ce va dacţie, mai bune sunt următoarele:
apăreâ in curând in „Universal Bibliothcck" a lui Reclam Cântec.
sub titlul „Das Liebeslied und andere Erzăhlungen".
Pentru munca D-şoarei Borcia, atât de serioasă şi de Nu se poate, nu se poate
folositoare literaturii noastre; pentru nizuinţa D-sale Să ne mai iubim,
de a face cunoscută literatura noastră mai nouă şi Cum nu poate să mai fie
Viaţă ’n ţintirim.
publicului german, nu găsim destule cuvinte de laudă
şi încurajare, mai ales că traducerile, judecând după Nu se poate, dar să nu crezi
cele apărute până acuma în „Tageblatt" şi „Oster- Că ’n inima mea
reichische Rundschau**, sunt excelente. Va fi ură pentru tine,
Din acest prilej atragem atenţiunea cetitorilor noştri Sau osândă grea.
asupra revistei „Osterreiehische Rundschau", care
e una dintre cele mai bune cari apar în tnonarchie. Nu e ură, nici osândă,
Nu-i nici un blăstem,
* In revista „Die Karpathen", ce apare la Braşov,
se publică o novelă bună de Otto Alscher, (Orşova) Ci tot dragostea curată...
Şi de ea mă tem!
sub titlul „Die Augen" (Ochii), care e luată din viaţa
ţăranilor români din munţii Banatului. V. Tampa. (Rico). „Suflet slab" e o poveste în­
In acelaş număr se vorbeşte de o societate secretă duioşătoare. Pentru un începător nu e rău. Mai ne-
„fratres de cruce" din jumătatea a doua a secolului tezeşte-o ca formă şi ca stil. Dă acţiunei mai mult
al XVIII-lea, ai cărei membri erau români din Banat firesc şi trimite-ne-o din nou. Să nădăjduim că atunci
şi Ardeal. Sediul societăţii era în Viena, a sprijinit se va putea publică.
revoluţia lui Horia. In loja din Viena a societăţii s’au
găsit busturile lui Horia, Cloşca şi Crişan. Bustul lui Redactor: OCT. C. TĂSLĂUANU.