Page 10 - 1908-18

438 LUCEAFĂRUL Nrul 18, 1908.

şi altele spuse'de Moise Păcuraru şi Radu în jocul d-sale rezultatele şcoalei de declamaţie
Mocanu, pe cari în lipsa textului nu le putem din Budapesta. Pentru primaoră am auzit
reproduce. pe dl Aurel P. Bănuţiu, absolvent al conser­
Salturile sentimentale, cari susţin acţiunea vatorului din Bucureşti, de cari leagă atâtea
şi cari se învederează mai bine în rolul nădejdi arta dramatică dela noi. Dacă ar
Saftei, care acum plânge după iubitul ei fi fost şi d-sa un diletant, am fi rămas în­
Petrică şi ’n clipa următoare râde de fericire cântaţi. Ştiindu-1 însă actor de profesie, am
în braţele lui Aron Pintea, nu se potrivesc fost nemulţumiţi. Se poate însă că nici
cu sufletele primitive ale ţăranilor, cari tocmai rolul lui Moise Păcuraru nu se potrivea cu
fiindcă sunt primitive sunt foarte conser­ temperamentul d-sale artistic. La nici o în­
vative. tâmplare n’am voi să-i facem o nedreptate
Pe urmă întrebuinţarea măştilor, pentru a dlui Bănuţiu, spunând o părere definitivă
stârni râsul, e un mijloc de carnaval. asupra talentului d-sale, după o singură re­
Piesa are şi unele calităţi. Dialogurile sunt prezentaţie. Aşteptăm deci să ni se înfăţişeze
câteodată buni- în mai multe roluri şi în piese de o valoare
şoare, cu licăriri de netăgăduită, ca să-l
vioiciune, cari au putem aprecia după
plăcut. merit.
Regretăm că n’am înscenarea, care a
avut la îndemâna şi fost opera d-sale, de
textul piesei, casă-i asemenea a lăsat de
putem dovedi, cu dorit. Acţiunea tre-
citate şi mai amă­ buiâ să se fixeze
nunţit, scăderile şi într’un anumit ţinut,
calităţile. Din me­ de ex. al Sălagiului
morie care poate pentru a aveâ un
ne-a şi înşelat singur fel de cos­
n’am putut spune tume ţărăneşti. Ame­
mai mult. stecul de costume
Al. Liuba: Bustul D-nei
Sofia Verzar n. Ivacicovici Autorul ei poate care s’a făcut a fost Al. Liuba: D-şoara
din Oraviţa. aveâ însă o mân­ în paguba unităţii Gabriela Fitz din Oraviţa
(relief)
gâiere : piesa a plă­ din piesă.
cut publicului, dacă gustul publicului nostru Şi-acum, după ce am încercat să stabilim
poate fi o mângâiere pentru un autor ce-şi valoarea acestei reprezentaţii, să ni se dee
dă seama de adevărata valoare a unei piese voie a face o observaţie de ordin cultural
teatrale. mai înalt.
Ar mai rămânea să spunem câteva cuvinte Adunările generale ale Asociaţiunii se ţin
despre jocul diletanţilor instruiţi „abia în diferite ţinuturi, ca fiecare să aibă prilej a
vre-o 14 zile" de dl Aurel P. Bănuţiu. Im­ ni se înfăţişă cu toate particularităţile şi în­
presia generală a fost mulţumitoare. Fiecare suşirile lui bune. Dacă fiecare ţinut ar aveâ
şi-a dat silinţa să se achite conştienţios de scriitori cari să ne poată înfăţişă pe scenă
rolul său. Şi pot fi mândri că au şi reuşit. aceste particularităţi şi însuşiri, în piese de
Dintre diletanţi amintim în special pe dl Ni- o valoare reală, fără îndoială că ar trebui să
colae Munthiu, care în rolul beţivului Pavel fim încântaţi. Cum însă scriitori de aceştia
a avut momente originale. Dl Ştefan Mărcuş nu avem, e mai firesc ca la asemenea ocazii
joacă cu temperament şi cu multă îndrăzneală. să se reprezinte piese bune, fie din reperto­
Păcat că în rolul său a interpretat mai mult riul nostru fie din repertoriile străine. Mai
firea ţăranului ungur. Sau aşa e firea ţăra­ bine ar fi dacă reprezentarea pieselor, cari
nului român din Sălagiu ?! Nu ştim şi nu se joacă la adunările generale ale Asocia­
credem. Mai curând suntem dispuşi a vedea ţiunii, ar aveâ aprobarea prealabilă a comi-