Page 11 - 1908-18
P. 11
Ntul 38, 1008. LUCEAFĂRUL 4:i'i
tetului central, asupra căruia, oricum, se res făcut ziarul „Tribuna", nedreptăţi cunoscute
trânge reuşita sau nereuşita serbărilor aran tuturor celor ce urmăresc mişcarea noastră
jate din acest prilej. Peste tot ar fi de dorit culturală.
ca, în viitor, şi biroul central al Asociaţiunii, La sfârşitul concertului s’a cântat de co
să aibă cuvânt la aranjarea acestor serbări, rul teologilor din Gherla balada „Constantin
cari trebue să lase urme în sufletele celor ce Brâncoveanu" de 1. Mureşian, acompaniată
se întrunesc la adunările generale ale primei la pian şi dirigeată de însuşi măiestrul. E o
noastre instituţiuni culturale. bucată clasică de o valoare superioară, dar
prea grea pentru un cor de teologi, în care
în seara de 8 August n. a avut loc con mai ales soliştii aveau să se lupte cu multe
certul. Corul teologilor din Gherla a cântat greutăţi. A lipsit şi orchestraţia, aşa încât
mulţumitor „ H o r a " lui G. Dima şi „ R ă s u părţile cele mai frumoase s’au pierdut. Asupra
n e t u l A r d e a l u l u i " de 1. Vidu. Unele părţi valorii muzicale a acestei bucăţi nu ne simţim
din solo lăsau chemaţi aface
de dorit. o apreciere.
D-şoara Lu Ambele re
cia Lazar a prezentaţii au
executat la plăcut foarte
pian „ O l mult. Eră o în-
t e a n c a " de nălţare sufle
1. Mureşianu, tească să vezi
iar dl Iustin şi să simţi en
Cl.Iuga a exe tuziasmul ce
cutat la vioară lor pesteo mie
S c e n a d e de oamenij
b a l e t de Ch. pentru arta
Beriot şi Re rom., pe care
v e r i a de o gustau şi o
Schumann. A aplaudau din
debutat şi dl toată inima,
I. lordănescu, Fericirea unei
I. lordănescu, Grija de mâine. Ştef. Mărcuş aşa cum li se tinere mame.
cu romanţa înfăţişă.
din A i d a de Verdi şi cu „Cine m’aude cân V. Expoziţiile. Din prilejul adunării gene
tând" de Tib. Brediceanu. în cântecele din rale a Asociaţiunii s’a încercat să se facă şi
piesa „Moise Păcurarii", dl Mărcuş cucerise o expoziţie etnografică. Lucrurile puţine, câte
deja publicul, cu vocea sa plină şi puternică s’au adunat, erau expuse în lojele pavilionului.
de tenor. La concert a dovedit că e înzestrat Erau numai ţesături şi cusături, în cea mai
cu un material de voce ales şi cu mult sen mare parte dela doamnele române din Sălagiu.
timent în interpretarea bucăţilor muzicale. Unele erau interesante ca modele, fiind însă
Perfecţionându-se în conservatoarele din stră prea puţine, ne-am putut face o idee prea in
inătate şi devenind deplin stăpân pe voce, completă despre etnografia poporului din Să
•desigur va avea un viitor frumos. Părerea lagiu. Adunarea obiectelor direct dela ţărani
noastră laică care nu are nici o pretenţie fiind împreunată cu multă osteneală, cu multe
a fost întărită şi de măiestri în ale muzicei. greutăţi şi cu mari cheltueli, nici nu se putea
Trebue să ne bucurăm cu toţii că „Socie aşteptă nimeni să vadă o expoziţie etno
tatea pentru crearea unui fond de teatru" i-a grafică sistematică şi completă. E totuşi o
dat un ajutor, ca să poată urmă conserva vrednicie a despărţământului Şimleu al Aso
toarele din străinătate. Toţi cei ce l-au auzit ciaţiunii că a făcut începutul.
cântând şi l-au cunoscut personal, s’au putut Am văzut şi câteva jocuri (sau cum le zice
convinge şi de nedreptăţile pe cari i le-a în Sălagiu „danţuri") româneşti de toată frum-