Page 12 - 1908-18

440 LUCEA FARD N'rti' 18, 1908.

seţa. Amintim „danţul" numit „roata“, jucat 158 de preoţi, iar la 1906 erau numai 111.
de flăcăi şi fete ni se pare din Curitău , Tot d-sa ne spune, că mai demult preoţii
care ar merită să se fixeze, culegându-se şi erau mai respectaţi de popor decât preoţii din
strigăturile originale, cu cari se conduce jocul. zilele noastre. Cauza după d-sa — este
într’o sală a gimnaziului minorit „Reuniunea că preoţii de astăzi „duc domnie mai mare."
femeilor din Hunedoara" a expus, spre vân­ „Şi-apoi în ori şi ce domn poporul vede pe
zare, mai multe obiecte lucrate în atelierul asupritorul său".
din Orăştie. Acest atelier, condus cu multă Dl Gavriil Trif, profesor pens., scrie istoricul
pricepere de d-şoara Tiberia Barcianu, se şcoalelor din Sălagiu, zugrăvindu-ne în colori
impune tot mai mult prin articolele lucrate foarte triste starea lor din trecut şi de astăzL
de ţărance cu mult gust, şi cari se vând cu Cauzele stărei triste a învăţământului poporal
preţuri moderate. Doamnele Elena Dr. Hossu după d-sa - sunt următoarele: 1. Abso­
şi Victoria Dr. Erdelyi pot fi mândre că au lutismul clerical, pe care-1 condamnă în ter­
aflat calea cea adevărată pentru răspândirea mini categorici; 2. Nepăsarea inteligenţei faţă
şi păstrarea motivelor artistice din industria de învăţământul poporal şi 3., Confuziunea
noastră de casă. ce domneşte în privinţa organelor de control
Ar fi bine dacă reuniunile noastre de a şcoalelor poporale. Statul, comitatul şi
femei s’ar putea însoţi într’o reuniune cen­ confesiunea dispun deodată şi fără nici o
trală, în formă de societate pe acţiuni, în­ ierarchie asupra bietului dascăl dela sate.
vestind un capital mai mare şi angajând mai Pe urmă se dau informaţiuni etnografice
ales ţărance pentru executarea lucrărilor. Dacă asupra ţăranilor din Sălagiu. Un capitol întreg
numărul atelierelor pentru industria noastră se ocupă de bărbaţii distinşi ai Sălagiului
de casă s’ar înmulţi, s’ar putea angaja şi un şi în alt capitol se vorbeşte de instituţiunile
pictor, care să pregătească diferitele modele. lui culturale şi financiare.
Credem că un congres al reuniunilor noastre Partea cea mai interesantă a acestei schiţe
de femei din toate părţile Ungariei ar putea monografice e cea, în care se vorbeşte despre
realiză mai uşor idea unei centrale a lor, şi Şimleu, comunele din Sălagiu şi în care
ar află lesne modalităţile de a lucră mai siste­ se publică tablourile statistice. Din aceste re­
matic şi mai practic pentru înflorirea indu­ ţinem următoarele date:
a
striei noastre naţionale. Reuniunile de femei Din întreaga populaţie a Sălagiului /
8
0
din Sibiiu şi Hunedoara ar puteâ face ini­ parte, adecă 66 / sunt Români. Numărul lor
u
ţiativa unui asemenea congres. total e de 133.572. Românii au 25.424 de
VI. Monografia Sălagiului. Prin „Schiţa case. Se vin 5 suflete pe o casă. Sunt 201 de
monografică a Sălagiului", întocmită de Dr. biserici româneşi; 121 de lemn şi 80 de piatră.
Dionisie Stoica şi Ioan P. Lazarţl voi. 8°, 326 Se vin 634 suflete la o biserică. (Datele nu
pag.) s’a făcut un foarte bun început de a se da, consună cu cele înşirate la pag. 66). Sunt
cu ocazia adunărilor generale ale Asociaţiunii, 179 de scoale româneşti, cu 167 de învăţători,
un tablou măcar aproximativ exact şi com­ dintre cari 153 au calificaţie, iar 14 sunt
plet despre situaţia economică şi culturală a fără calificaţie. Salarul învăţătorilor plătit de
unui ţinut. Munca dlor autori merită toată popor se urcă la suma de 85.651 cor., iar
lauda, întrucât a reuşit să ne dee informaţiuni ajutorul primit dela stat e de 35.271 cor.
preţioase şi interesante asupra Sălagiului. 80'/o din întreaga populaţie a Sălagiului sunt
Lucrarea se începe cu istoricul acestui co­ analfabeţi. Pământul aflător în posesiunea
mitat, scris pe basa informaţiunilor primite Românilor e de 277.870 jugăre cadastrale,
dela dl Victor Russu, profesor în pensie. ceeace face 47 % din pământul comitatului.
Părintele Graţiaţi Flonta din Căţălul-românesc Proprietari de pământ români (între 1 3000
a scris istoricul bisericilor dinSălagiu,dându-ne de jugăre) sunt cam 20.850. Meseriaşi ro­
informaţiuni îndestulitoare. D-sa constată că mâni sunt 17; grânare bisericeşti: 6; socie­
în satele amestecate cu unguri populaţia ro­ tăţi de consum: 4; Coruri: 3.
mânească a scăzut. în 1835 în Sălagiu erau Aceste date, adunate desigur cu multă trudă