Page 16 - 1908-18

444 LLCKAFĂRL'I. N' ral 18, 1908.

dlui Z. Bârsan, pentru turneurile sale artistice (anul sânul cărora a ieşit. Nu ne îndoim că sub conducerea
trecut i s’a dat 1200 cor.), aşa că dl Bârsan poate d-sale înţeleaptă Societatea va luă un nou avânt,
fi pe deplin mulţumit cu aprecierea activităţii d-sale apropiindu-se cu paşi repezi de realizarea scopurilor
din partea societăţii. ce le urmăreşte.
în ultimul an s’au dat la tipar 9 piese pentru „Bi­ Asupra problemelor „Societăţii pentru crearea unui
blioteca teatrală" a Societăţii. Despre aceste piese fond de teatru român" probabil vom mai reveni.
vom vorbi cu altă ocazie. • • * #
Aceasta e, în iiniamente generale, activitatea „So­ Un prietin, car<^ zt Tuat parte fa serbările din Ora-
cietăţii pentru crearea unui fond de teatru", în ultimul viţa, ne trimite următoarele observaţiuni privitoare la
an 1907 8. prestaţiunile corurilor ce-au luat parte la concert.
La adunarea generală din Oraviţa s’au cetit urmă­ Astăzi, când a început a se accentua şi în muzică
toarele conferinţe: dl Dr. Vaier Branişte: „Muzica şi principiul naţional, corurile cari au luat parte la festi­
dansul poporului român în veac.XVI. şi XVII."; dl Aurel vităţile, atât de raţionale din Oraviţa, trebuiă să dea
P. Bănuţiu: „Rolul artei naţionale". Au cântat mai multe o mai mare atenţiune acestui principiu.
coruri din Bănat, au debutat d-nii Ionel Crişan şi Şt. La Oraviţa s’au cântat, în cea mai mare parte, com­
Mărcuş şi d-şoara Pavlovici. Diletanţii, sub condu­ poziţii străine, iar cântecul nostru a fost redus la un
cerea dlui Bănuţiu, au jucat piesa „Curiositate muie- rol de cenuşotcă. Poporul, care venise din toate
rească", farză într’un act localizată de Maria Popescu. părţile, dornic să asculte ceva din comoara simţirilor
D-na şi dl Bârsan au jucat „Adresa greşită" şi „Ursul" sale, s’a văzut înşelat cu nişte compoziţii străine. Că
de Cehov. altfel trebuiau alese cântecele, o dovedeşte şi faptul
Aceste reprezentaţii artistice au făcut ca adunarea că compoziţia românească „Peste deal" de I. Vidu,
generală din Oraviţa să fie una dintre cele mai reuşite. a fost ascultată cu multă atenţiune şi cu interes, deşi
S’a încassat suma de peste 7000 cor. executarea lăsă mult de dorit.
* Aceasta a fost unica greşală — dar mare — a co­
Preşedinte al societăţii s’a ales dl Dr. loan Mihu. rurilor, cari altfel şi-au dat toată silinţa să fie la ni­
Noul preşedinte, dl Dr. loan Mihu, s’a născut în velul reputaţiei lor.
anul 1854, în Vinerea, dintr’o familie fruntaşă de ţărani. în ce priveşte nuansarea, care împrumută cântării
După terminarea liceului din Sibiiu, a urmat cursurile farmecul dorit de compozitor, corul gr.-cat din Ora­
de drept la universităţile din Graz, Viena şi Budapesta. viţa a întrecut pe toate celelalte. Păcat că compoziţia
Stabilindu-se, la 1883, în Orăştie, în calitate de advocat, „Dulce-i glasul tău" de Kârăsz e o romanţă lipsită de
timp de 20 de ani a luat parte activă la toate mişcă­ orice valoare artistică.
rile noastre culturale, politice şi, mai ales, economice. Bine s’a prezentat corul din Varadia, cu corul mixt
In acest timp a fost membru fruntaş în toate cor­ „Patriei şi fraţilor mei", deşi acompaniarea fanfarei
poraţiile noastre bisericeşti, notar al conferenţelor po­ nu s’a prea potrivit. Această fanfară românească a
litice dela 1884- 1892, membru în comitetul naţional, plăcut mai mult, când singură a executat un putpuriu
membru în comitetul central al societăţii pentru fondul românesc. A entuziasmat mai ales publicul, când acor­
de teatru român, directorul despărţământului Orăştie durile imnului românesc „Deşteaptă-te Române", au
al Asociaţiunii. răsunat drept încheiere a putpuriului, compus cu atâta
în Orăştie a întemeiat şi condus institutul de credit simţ românesc de însuşi conducătorul fanfarei, dl Paul
„Ardeleana", tipografia „Minerva", reuniunea de mu­ Farca. Varadienii sunt vrednici de toată lauda, dela
zică şi reuniunea economică din Orăştie. cari ar putea luă mulţi exemplu bun.
Membru fundator al „Asociaţiunii", al societăţii încă o observaţie. Corurile, despre cari e vorba,
pentru fond de teatru român, al soc. „Petru Maior", sunt încă mult puţin începătoare. De aceea, ca să-şi
al reuniunilor femeilor române din comitatele Hune­ poată îndeplini mai bine chemarea, trebue să-şi aleagă
doara şi Sibiiu etc., numele lui îl întâlnim pretutindeni, cântece uşoare, curat româneşti, ferindu-se de com­
unde e vorba de a se aduce o jertfă pentru înaintarea poziţii cu solo, pentrucă soliştii buni sunt foarte rari
noastră culturală şi economică. la noi. Compoziţia „Brumărelul" a kii I. Mureşianji’
La anul 1905 s’a retras din viaţa publică. a fost cam schimonosită din partea soliştilor.
Noul preşedinte al societăţii e unul dintre puţinii Concertele din Oraviţa, altfel, ca toate sărbările, au
noştri români cari, din hărnicie proprie, au ştiut să-şi fost o frumoasă manifestaţie culturală a poporului
agonisiască o avere frumoasă, fără să uite de cei din nostru. o. C. T.