Page 21 - 1908-18

Nrul 18, 1908. LUCEAFĂRUL 449

va redobândi sănătatea de tot, numai cel de Preacinstitei fecioare Synnove a lui Guttorm
sus ştie." în Solbakken!
Ingeborg începu să plângă şi ieşi cu băr­ Când vei ceti aceste rânduri, sfârşite vor
batul afară. Se aşezară în curte pe trepte, şi fi toate între noi. Căci nu sunt eu acela
despre multe, multe se sfătuiră amândoi. ce e scris să fie al tău.
Dar când Ingrid intră binişor Ia Torbjbrn, el Să ne-ajute Dumnezeu la amândoi!
avea un bileţel în mână şi îi zise încet şi liniştit:
Torbjurn Granliden a lui Sdmund.
— Dă-1 SynnOvei când o vei întâlni.
Iar Ingrid, după ce l-a cetit, s’a ’ntors şi-a (Va urmă.)
plâns, căci pe bilet sta scris:

C r o n i c ă .
Sculptorul Ioan lordănescu. De câteori aflăm unde evoluţia artistică se face cu paşi înceţi, dar si­
veşti despre ivirea unui talent artistic, simţim bucuria guri adevărata evoluţie".
nădăjdilor nouă pentru viitorul artei noastre. în anii Din parte-ne dorim tânărului sculptor, care acum
trecuţi am atras atenţiunea publicului asupra sculpto­ lucrează în Neapole, să înzestreze arta noastră cu
rului Brâncuş, care prin lucrările sale se impune tot opere cât mai desăvârşite şi să reuşească a-i cuceri
mai mult în metropola artei moderne, care este Parisul. un loc de cinste în mişcarea artistică universală.
Acum avem mulţumirea sufletească de a vorbi de un * T.
nou talent, care a fost apreciat în străinătate. Acest Conferinţele „Asociaţiunii". Cu începere delal No­
talent e sculptorul Ioan lordănescu, dintre lucrările vembre a. c. şi până Ia 31 Martie 1909, primul nostru
căruia cele două pe cari le reproducem în numărul aşezământ cultural aranjează conferinţe pentru pătura
de faţă au fost admise la expoziţia Salonului din Paris, noastră cultă, în toate centrele româneşti mai de seamă.
deschisă la sfârşitul lui Martie a. c. (Despre această Biroul central al Asociaţiunii, care e însărcinat cu or­
expoziţie vom vorbi într’un număr viitor, aducând mai ganizarea acestor conferinţe, a adresat o circulară tu­
multe ilustraţii.) turor directorilor de despărţăminte, învitându-i să-i
I. lordănescu s’a născut la 1881 în Bucureşti, unde înainteze până la 1 Octomvrie a. c. lista conferen­
a urmat liceul şi unde, în 1904, a mântuit şcoala de ţiarilor şi titlul conferinţelor. Nădăjduim că se vor
Bele-Arte cu un succes sgomotos. La 1905 a luat parte află, în cât mai multe centre, cel puţin câte cinci con­
cu două lucrări la expoziţia întocmită de Ministerul ferenţiari cari să se angajeze cu ţinerea unei conferinţe.
instrucţiunii publice din România, atrăgând asupra-i Pe lângă conferenţiarii locali se vor împărţi, pentru
atenţia cunoscătorilor. în 19C6 expune la expoziţia fiecare centru, şi alţi conferenţiari din alte localităţi.
„Tinerimii artistice" şi la expoziţia jubilară, între al­ Programul general al conferinţelor, alcătuit de biroul
tele „Micul Dorobanţ", o minunată lucrare ca expresie central, se va publică în cursul lunei Octomvrie în
a figurei şi moliciune a formelor, pentru care a fost ziarele noastre, aşa că la 1 Noemvrie ele se vor
medaliat. In 1907 pleacă la Paris, unde studiază cu putea începe.
Julien şi cu Verlet. Fiind un mare admirator al artei îndeosebi membri secţiunilor ştiinţifice-literare au
clasice, in 1908, trece în Italia, pentru a studia marii îndatorirea să stăruie din răsputeri, prin îndemnuri şi
maeştrii. prin muncă, ca aceste conferinţe să fie cât mai reuşite.
Revista „L’art ancien et moderne" în numărul din Domnii conferenţiari, de odată cu anunţarea confe­
Martie, reproducând cele două lucrări, expuse la Salon, rinţei, ar fi bine să declare, dacă sunt dispuşi să o
le face următoarele apreciere. „I. lordănescu nu caută ţină şi în altă localitate, întorcându-li-se, din partea
simplu efectul plastic al formelor în operile sale, ci se Asociaţiunii, cheltuielile efective.
sileşte a le da puterea de viaţă care zguduie şi emo­ îndemnăm pe On. noştri cetitori să atragă aten­
ţionează. ţiunea cunoscuţilor lor asupra acestor conferinţe, despre
Cele două opere pe cari le expune „Grija de mâne" cari vom vorbi şi mai pe larg. T.
şi „Fericirea unei tinere mame" sunt remarcabile prin
justeţa construcţiei lor şi prin dulcea emoţie, ce o tre­ Zaharie Bârsan la Sibiiu. în seara de 4 Sept. n.,
zeşte în ceice le privesc". d-na şi dl Bârsan, în drum spre Bucureşti, unde îi
Artistul însuşi se pare a fi încântat de recunoa­ aşteaptă la „Teatrul Naţional" un teren mai larg de
şterea talentului său, de care a avut parte la Paris. activitate, — au dat o reprezentaţie în sala festivă a
El scrie unui prietin: „Am răzbit acolo, unde dela în­ „Muzeului naţional", jucând două piese noi: „Ursul"
ceput am ţintit, acolo unde cred eu că se face ade­ de A. Cehov şi „Adresa greşită", o piesă localizată;
vărată artă, unde se păstrează gustul artei clasice, amândouă comedii în câte un act.