Page 23 - 1908-18

Nrul ÎS. 1908. LUCEAFĂRUL 451
„La şezătoare" de Tib. Brediceanu, cari s’au şi re­ atragă atenţiunea auditorului fie asupra operilor li­
prezentat la noi. Şi mai sunt şi alte compoziţii. Iată terare române şi străine, fie asupra problemelor mari,
un început, care, cu ajutorul reuniunilor de cântări cari se agită în străinătate şi din cunoaşterea cărora
din centrele mai însemnate, s’ar putea desăvârşi. De am putea trage şi noi vre-un folos. O deosebită aten­
ce se miră, deci, dl Bănuţiu de propunerea noastră ţiune va trebui să se deie chestiilor româneşti. Nă­
ca de o imposibilitate?! dăjduim că cu timpul, când se va putea fixă un număr
In aceeaşi conferinţă dl Bănuţiu, deşi afirmă că n’a oarecare de conferenţiari buni, aceste prelegeri se vor
avut intenţia „a dăscăli pe nimeni", e cam războinic ţineâ mai sistematic, tratându-se în fiecare centru sub­
şi vorbeşte de-a călare. Deşi cunoştinţele d-sale din iecte după un plan de mai înainte stabilit.
calendarele ungureşti nu-1 îndreptăţesc la aceasta. Astăzi suntem siliţi să facem începutul prin încer­
In conferinţa d-sale mai găsim şi greşeli de limbă, cări şi cu ajutorul oamenilor pe cari îi avem.
de exemplu: „iluzie senzuală", „prestanţă" în Neapărat că ar fi mult mai uşor, dacă am putea re­
loc de prestaţiune ş. a. m. d. curge şi la ajutorul conferenţiarilor din România. Con­
Un articol foarte interesant şi instructiv în acest ferinţe ţinute de un N. lorga, A. C. Cuza, C. Stere,
Anuar e al d-lui Horia P. Petrescu, întitulat „Probleme B. Delavrancea, Vlahuţă, Gherea, Maiorescu şi de cei­
teatrale". D-sa ne informează despre încercările din lalţi fruntaşi ai mişcării noastre culturale, ar fi ade­
străinătate de a înfiinţâ teatre poporale. Şi are per­ vărate serbători naţionale pentru noi. Dar, cu durere,
fectă dreptate, când spune că noi ar trebui să profităm trebue să renunţăm Ia ele. Poate, însă, că în afară
din aceste experienţe şi să imităm ce găsim bun la de cadrele Asociaţiunii s’ar putea organiză şi ase­
alte popoare. menea conferinţe, în legătură cu alte serbări de ca­
Anuarul mai cuprinde o dare de seamă a d-lui Al. racter particular.
Bogdan despre „Frăţânii" (die Geschwister) de Goethe, Deocamdată să fim mulţumiţi, dacă vom puteâ
traducere de Băilă, şi partea administrativă a societăţii. înşghebâ o mişcare culturală, prin conferinţe, ţinute
Din acest anuar lipsesc datele instructive privitoare noi de noi.
la mişcarea noastră teatrală. O. C. T. La lucru deci! T. C.
*
Cultură şi conferinţe. Sub acest titlu, dl lorga se Ştiri. Cunoscutul scriitor macedonean, dl Nicolae
ocupă, în „Neamul Românesc", Nr. 104 908, de con­ Baţaria, din încredinţarea comitetului turcilor tineri
ferinţele pe cari Asociaţiunea încearcă să le aranjeze din Salonic, a cumpărat în Budapesta o tipografie în
în toate centrele româneşti mai de seamă. D-sa îşi
valoare de 40.000 cor. Tipografia se va instala în
exprimă teama că în multe părţi ele nu vor aveâ re­ toamna aceasta în Salonic, unde va tipări un ziar co­
zultatele dorite. Se poate. Toţi din toate părţile să tidian turcesc şi o foaie săptămânală românească,
ne dăm, însă, silinţa să reuşească cât mai bine. Şi dacă „Deşteptarea".
în primul an se vor ţineâ cu scăderi, să nu dis­ * Cele mai bune şi mai complete informaţiuni despre
perăm şi să nu ne nămolim în critica stearpă a nepu-
tinţii, ci să le urmăm cu îndărătnicie, căutând să ne adunarea societăţii pentru fond de teatru român le
împlinim fiecare datoria în conştiinţă şi cinstit. Şi publică dl P. Locusteanu în „Voinţa Naţională" din
Bucureşti. Intr’un epilog (vezi „V. N.“ din 27 Au­
atunci putem fi siguri că, în doi trei ani, vom aveâ
conferenţiari din ce în ce mai buni şi conferinţe tot gust—9 Sept.) d-sa spune că „cultura românească c
e una şi aceeaş" şi cu toate aceste vorbeşte de t e n-
mai reuşite.
La toată întâmplarea e bine să ţinem seama de dinţele spre unitate ale culturei domnilor şi ţăra­
sfaturile dlui lorga: Să ne ferim de a banalisâ aceste nilor dela noi. Cultura celor două pături, dacă „e una
conferinţe! Să ne ferim de a ţineâ şi de a ascultă orice şi aceeaş", nu au rost tendinţele de a o unifică. O
mică greşală de logică, pe care o iertăm bucuroşi
conferinţă. înţelepciunea oamenilor încredinţaţi cu con­ dlui Locusteanu.
ducerea conferinţelor în diferitele centre, precum şi bi­
roul central al Asociaţiunii, care e însărcinat să facă * Adunarea cercuală a despărţământului Dej al
programul lor general, nădăjduim că vor şti păzi pre­ Asociaţiunii, din acest an, a fost o adevărată sărbă­
stigiul acestor conferinţe. toare culturală. Dl deputat Teodor Mihali, preşedin­
Dl lorga mai spune că nu numărul conferinţelor tele desp., a vorbit despre trecutul Românilor din Dej,
hotăreşte ci calitatea lor. E mai important să se ţină iar profesorul Dr. V. Bujor a ţinut o conferinţă despre
conferinţe puţine şi bune — zice d-sa — decât multe „Chestiunea socială". Corul teologilor din Gherla, ce
şi slabe. Foarte adevărat! şi-a câştigat o bună reputaţie, a cântat compoziţii de
Rugăm, însă, pe toţi voitorii de bine ai mişcării I. Vidu, N. Şiorban ş. a. Măiestru! lacob Mureşianu
noastre culturale să nu aştepte prea mult dela noi. a condus ininunata-i baladă „Constantin Brâncoveanu".
In împrejurările neprielnice de aici, e mult, dacă in A cântat şi N. Brătianu, un apreciat artist al nostru.
fiecare centru românesc se aude o limbă românească Şi s’a încassat pentru Asociaţiune suma de 720 cor.,
cum se cade, dacă în fiecare centru se pot ţineâ măcar aproape cât la adunarea generală din Şimleu.
cinci conferinţe bune, fără pretenţii de originalitate şi * în impresiile d-sale din Oraviţa, publicate în „Dra­
de erudiţie cari sunt calităţi mai rari —; e destul să fie pelul", dl I. Vidu face o nedreptate dlui 1. Crişan, re-
nişte studii conştienţios făcute, în care conferenţiarul să proşându-i că la concertul din Oraviţa a pronunţat