Page 9 - 1908-18

N'r.tl 18, 1908 LUCEAFĂRUL 437

Moise Păcuraru, în loc să-şi dovedească ia pe Petrea, Safta pe Aron Pintea şi Pavel
dragostea de şcoală şi folosul învăţăturii, Fugătă, care intră beat în casă, e dat afară,
câştigate la bătrâneţe, prin fapte cari să tre­ adecă e pedepsit pentru viciul lui, deşi ten­
zească în suflete însufleţirea pentru şcoală dinţa cerea poate să fie şi acesta convertit.
şi învăţătură, s’apucă să încâlcească şi să Când vezi sfârşitul piesei, nu se poate să
descâlcească dragostile. Se face un fel de nu te miri, de ce-a mai fost nevoie de atâtea
încurcă şi descurcă lume, rol care cere iste­ încurcături, ca să se deslege toate aşa după
ţime şi şiretlic, dar nu sentimente altruiste cum erâ firesc să se facă deja în actul al II-lea,
şi cunoştinţe de carte. pentru a se îndeplini dela început voia lui
Radu Mocanu are o fată, Leana, şi o ne­ Radu Mocanu. Nişte fiinţe, cari îşi schimbă
poată, Safta. Consecvent egoismului, pe care-1 aşa de uşor sentimentele, nu erâ greu să o
reprezintă, el v r e a , împotriva sentimentelor facă. Faptul că Moise Păcuraru vrea să-şi
inimilor tinere, să-şi mărite fata după Petrea, dovedească iscusinţa învăţăturii prin încurcă­
şi să scape de Pavel Fugătă, un fecior beţiv, turi şi descurcături nevăzute şi nemotivate
pe care-1 iu­ e prima greşală
beşte Leana şi împotriva ten­
pe care-1 vrea dinţei ; că el
şi Sofia, neva­ ajută să triumfe
sta lui Radu voinţa potriv­
Mocanu, de nicului său în
ginere. Safta, principii, Radu
nepoata, iu- Mocanu, e a
beştepe Petrea. doua greşală a
Acesta iubeşte piesei; faptul
pe Leana, dar că autorul ne
se poartă de prezintă pe
aşa, încât şi dascălul satu­
Safta se crede lui drept un
iubită de el. materialist, un
De dragul în­ vânător de ze­
curcăturii, în­ stre, e a treia
văţătorul din şi cea mai mare
sat, Aron Pin- greşală a bu­
St. Luchian, Ursarii.
tea, deşi iu­ căţii, fiindcă
beşte pe Safta, nepoata, aceasta neavând această scădere nu poate deşteptă nici drago­
zestre, peţeşte pe Leana, fata bogatului Radu stea de jertfă nici cea de şcoală. Dimpotrivă, în­
Mocanu, care îi făgădueşte pe Safta. Leana, tăreşte principiile egoiste ale lui Radu Mocanu.
când aude de peţirea lui Aron Pintea, uită Prin urmare, partea întâia a actului I, în care
de Pavel şi nu mai poate de bucurie că s’ar se punea problema altruistului,în forma drago­
putea face doamnă. Radu Mocanu, ţine la stei de şcoală, nu o găsim rezolvată în piesă.
Petrea al lui, dar, aici contra principiilor sale, Piesa mai are şi alte greşeli, dintre cari
şi nădăjduind că Moise Păcuraru va reuşi o să relevăm numai pe cele mai izbitoare.
să schimbe gândurile fetei pe placul lui, se Intr’o bucată, în care vrei să accentuezi
învoeşte să-şi aleagă Leana de bărbat pe dragostea de cultură şi alipirea faţă de re­
unul din cei doi: Pintea şi Petrea. prezentanţii acestei culturi, nu se admit în­
Aşadar rolul lui Moise Păcuraru e să lim­ ţepăturile la adresa domnilor. De ex.
pezească această babilonie de sentimente. Ce
face, ce drege, nu putem şti, fiindcă nu ni se Astăzi avem domni prea mulţi,
Nu mai ştii de cari s’asculţi.
spune. In actul al IV-lea vedem însă că toate Domni de ăi cari nu muncesc
se întâmplă pe voia lui Radu Mocanu. Leana Fără numai se sfădesc