Page 18 - 1908-19
P. 18

470                        LUCEAFĂRUL                  Nrul 19, 1908.
            cari  aveau  de  gând  să  se  facă  profesori  de  limba   Fără  îndoială  ele  au  adus  foloase.  De  pildă,  pu­
            franţuzească  la  şcoale  medii  şi  aşa  trebuia  neapărat   blicul,  care  a  ascultat  pe  cele  dela  Văleni,  —  unde
            să-mi  calc  pe  inimă  şi  să  las  studiul  limbei  române,   am asistat şi eu — a fost mulţumit.
            pentru  care-mi  simţiam  atâta  tragere  de  inimă,  dacă   Profesorii:
            nu cu totul, cel puţin pe o vreme inai priincioasă.  Dl  N.  lorga,  o  minte  care  cristalizează  totul  pentru
              Vremea  aceasta  a  şi  sosit,  căci  de  acum  încoace   lămurirea unei idei.
            am  de  gând  ca  la  Universitate,  până  când  voiu  sta   Dl  V.  B  o  gr  ea  e  un  magazin  universal  de  cu­
            acolo,  să  mă  îndeletnicesc  numai  şi  numai  cu  graiul   noştinţe,  în  care,  de  repede  şi  mult  ce-a  înmagazinat,
            cel  dulce  şi  armonios  al  urmaşilor  lui  Traian  de  pe   n’a  avut  de  multe  ori  vreme  să  şi  pună  în  ordine.
            malurile  Dunărei.  Numai  cu  condiţiunea  aceasta  m’am   El a fost ascultat totdeauna cu admiraţiune.
            lăsat  înduplecat  să  mai  stau  câtăva  vreme  la  Uni­  Dl  Dobrescu  aduce  mai  mult  cu  savantul  neamţ.
            versitate,  pe  care  avusei  de  gând  s’o  părăsesc  îm-   El  are  sistem  şi  nu  riscă  păreri,  pe  cari  nu  le  poate
            plinindu-mi  cei  60  ani  ai  vieţei  şi  mai  mult  de  30  ani   documenta.
            de muncă în slujba statului.       Dl  N.  Iorga  a  făcut  istoria  politică  şi  istoria  li­
              Mai  târziu,  văzui  trebuinţa  să  mai  fac  încă  o  călă­  teraturii  româneşti,  dl  Bogrea  istoria  literaturilor  eu­
            torie  la  Paris  şi  să  public  ceva  despre  limba  franţu­  ropene, dl Dobrescu istoria bisericei româneşti.
            zească  în  limba  mea  strămoşească  şi  aşa  cu  10  ani   Mai  aproape  de  trebuinţele  vieţii  reale  au  rămas  dl
            mai  înainte  am  dat  la  lumină  o  legendă  despre  sfta   St.  Bogdan,  şi  dl  H.  Stahl.  Cel  dintâi  îşi  cumpă­
            Ecaterină în vechia limbă franţuzească.  neşte  şi  ideia  şi  fraza  (ca  un  adevărat  himist  ce  e)
              In anii cei din urmă, afară de câteva recensiuni pri­  şi  în  fonetica  limbii  sale  nu  îngădue  să  se  strecoare
            vitoare  la  limba  română  şi  albaneză,  nu  prea  am   nici un fel de provincialism.
            produs mult şi iată cauza.          Dlui  H.  Stahl,  care  e  stenograf,  e  firesc  să-i  curgă
              Am  eşit  din  părinţi  săraci,  tatăl  meu  fiind  un  ţă-   şi  ideile  şi  vorbele.  Dl  Bogdan  a  vorbit  despre  petrol
            sător,  care  trăia  din  munca  mânilor  sale.  E  deci  lucru   şi  despre  alimentaţie,  dl  Stahl  a  făcut  un  curs  de
            firesc,  că  mi-am  păstrat  în  inima-mi  o  aducere  aminte   stenografie şi istoria ei.
            de  momentul  acesta  şi  că  bucuros  mi-am  jertfit  o   Toate  cursurile  au  fost  făcute  cu  scopul  şi  în
             parte  de  viaţă  pentru  ajutorarea  studenţimei  sărace   forma  de  popularizare,  ceeace  n’a  împiedecat  însă  pe
             cehe.  Aşa  am  fost  12  ani  preşedintele  societăţii  de   unul  sau  altul  dintre  profesori  să  aplice  ici-colo  şi
             ajutorare  pentru  studenţii  cei  săraci  la  facultatea  de   câte-o  demonstrare  pur  ştiinţifică.  Numai  nota  aceasta
             ilozoîie  din  Praga,  am  lucrat  8  ani  la  Mensa  aca­  de  popularizare  a  adunat  publicul  cel  mai  variat,  ce-a
             demică cehă, la 1904 am aranjat o mare festivitate stu­  stat  vre-odată  laolaltă  pe  băncile  şcoalei,  şi  l-a  atras
             denţească  la  Praga,  din  care  a  eşit  două  societăţi:  una   la  toate  cursurile:  profesori  de  felurite  specialităţi,
             „Uniunea  centrală  a  studenţilor  ceho-slavi  din  Praga“   studenţi  dela  facultăţi  felurite,  preoţi  şi  teologi,  ofi­
             şi  a  doua  „Reuniunea  centrală  a  societăţilor  de  înfrum-   ţeri,  medici  şi  silvicultori,  advocaţi  şi  comercianţi  ori
             seţare  pentru  Boemia,  Moravia  şi  Silezia",  al  cărei   proprietari.
             preşedinte  de  atunci  încoace  sunt.  Tot  aşa  am  fundat   Fără  îndoială  deci,  că  începuturile  acestei  noi  ra-
             o  societate  de  înfrumseţare  cu  26  ani  mai  înainte  în   mure de învăţământ au fost mulţumitoare.
             locul  meu  de  naştere  Rottenstein  i.  B.,  unde  dela   Dacă  ne  vom  gândi  însă  la  viitorul  acestor  cursuri,
             întâiul  moment  până  azi  tot  ţin  postul  de  preşedinte   la  posibilitatea  desvoltării  lor,  vom  fi  siliţi  să  ex­
             şi  last  not  least  în  1903  am  fundat  un  fel  de  bursă   primăm  păreri  deosebite  de  ale  iniţiatorilor.  Vom
             de  lucru  pentru  studenţi  săraci,  cari  doresc  să  ca­  aveâ  în  samă  două  puncte:  cine  să  le  organizeze  şi
             pete  vr’o  ocupaţie  dând  lecţiuni  private,  lucrând  în   cum  să  le  organizeze  şi  cum  să  fie  organizate.  S’a
             birouri, fabrici ş. a.           dovedit,  acum  la  cea  dintâi  ocazie,  şi  se  va  dovedi
              Toate  aceste  mi-au  luat  prea  multă  vreme  şi  aşa   tot  mai  mult,  că  iniţiativa  particulară  nu  le  va  fi  de
             se  esplică,  cum  de  lucrările  mele  nu  corespund  de   folos.  Ea  nici  nu  e  cea  mai  potrivită  pentru  împre­
             loc simpatiei şi dragostei ce o am avut şi ce o ani până   jurările  culturale  dela  noi.  Odată  fiindcă  cursu­
             în  ziua  de  azi  şi  ce  o  voi  avea  până  la  suflarea   rile  şi  organizaţia  lor  iau  o  notă  prea  personală,
             mea  cea  din  urmă  pentru  limba  română  şi  poporul   iar  ele  trebue  să  se  apropie  ori  să  ajungă  a  stă  pe
             care o vorbeşte.                 treapta  ştiinţifică  cea  mai  reală,  adecă  obiectivă.  In
               Văd, însă, că m’am lăsat dus de peana cea iute cur­  al  doilea  rând,  fiindcă  s’ar  măsură,  şi  nu  numai  mă­
             gătoare şi Vă rog să mă iertaţi, primind asigurarea   sura  ci  s’ar  luptă  cum  se  cade,  puteri  inegale.  Căci
             stimei mele deosebite cu care semnez al D-Voastre   ce-ar  fi  în  stare  să  facă  un  profesor  ori  mai  mulţi
                             Dr. loan Urban Iarnik".  faţă  de  un  minister?  Şi  o  universitate  de  vară  e  şi
                            *
                                               mai  puţin  ferită  decât  „Universitatea"  de  strecurarea
               Cursuri de vară. Au fost două universităţi de vară în   în  ea  a  duşmăniilor  politice,  şi  atunci  te-ai  pomeni
             România,  una  la  Văleni,  alta  la  laşi.  Doi  comiţi.  Fiindcă   că  se  înfiinţează  trei  ori  patru  universităţi  de  vară,
             ele  vor  dispărea  în  forma  în  care  au  fost  începute,  şi   câte  partide  vor  există,  căci  fiecare  partid  numără
             fiindcă  au  fost  întovărăşite  ori  urmate  şi  de-o  parte   câţiva  profesori  de  samă,  care  ar  refuza  invitarea
             şi  de  alta  de  acuze  ori  nedreptăţiri.  Prieşte  o  astfel  de   pentru  o  universitate,  pentru  casă  se  ofere  partidului
             atmosferă unui început de formă nouă în învăţământ?  său  pentru  acelaş  scop.  Deci  nici  ministerul  ori  mi­
   13   14   15   16   17   18   19   20