Page 19 - 1908-19

Xiui i!L îyua LUCEAFĂR l L 471
nistrul, nici cutare profesor de universitate ori de morativă, oficială, a avut loc în sala sinodală a reşe­
liceu, ci „Universitatea", ori cele două Universităţi. dinţei Mitropolitului. Profesorul universitar Kaitidl a
Universitatea, ca şi ’n străinătate, are autoritate, schiţat istoricul oraşului şi însemnătatea serbării, apoi
are pe toţi profesorii la dispoziţie şi are toate fa­ i s’a predat primarului diploma şi lanţul de aur făcut
vorurile ce le-ar putea acordă Ministerul. Ea ar in amintirea jubileului.
putea păzi de orice fel de atac politic aceste cursuri şi, Au avut loc banchete şi reprezentaţii festive, re-
fiind ea însăşi un organism nedestructibil, ar asigură prezentându-se tablourile istorice: „Cernăuţul îna­
şi viaţa îndelungată a lor. inte de 500 ani" şi „Cernăuţul în anul 1908". S’a dat
Rectorii şi decanii s’ar însărcină, fără avizul Mi­ un concert, la care a fost frenetic aplaudată „Hora
nisterului, să facă lista profesorilor şi a cursurilor. Dobrogeană", cântată de corul „Armonia" din Cer­
Ori senatul universitar ar însărcină pe unul dintre năuţi ...
profesori cu conducerea întreagă. Profesorii s’ar La atât s’a redus rolul Românilor, urmaşii colo­
anunţă, şi cu două luni înainte de începerea cursurilor niştilor moldoveni, la jubileul semi-milenar al ora­
lista lor ar fi trimisă tuturor liceelor etc., şcoalelor şului — lor. S.
primare, seminarelor, societăţilor studenţeşti şi per­ *
sonal studenţilor români dela universităţile străine. Ştiri. Zilele aceste, administraţia noastră a plătit
Cursurile vor puteâ fi poporale în formă, cum au suma de 500 coroane amendă, la care a fost condam­
fost cele dela Văleni. Dar ele nu se vor opri aici. nată revista „Luceafărul“ in două procese de pressă.
Căci cu timpul va fi tot mai mare numărul acelor * „Neamul Românesc" publică scrisoarea unor
profesori, cari vor veni să le asculte, şi ’ncurând se anonimi din Sibiiu. Nu putem decât:
va vedeă, că ei vreau ştiinţă înaltă, rezultatele, cuce­ 1) să regretăm sincer că „Neamul Românesc", care
ririle din urmă ale ştiinţei. Să nu se uite, că ele trebue propagă moralitatea, publică scrisori anonime şi 2)
ţinute nu numai pentru cei cari n’au fost la univer­ să sfătuim pe autori să-şi aducă aminte — dac’ au
sitate, ci şi pentru aceia, cari nu mai pot ascultă uitat poate - cum se numesc acei ce se ascund sub
pe băncile Universităţii, fiind în timpul acela şi ei aripa protectoare a anonimatului spre a insultă şi ca-
ocupaţi. lomniâ.
La alte mărunţişuri vor răspunde uşor senatele uni­ * Gazeta deDuminecă" crede că darea noastră
versitare: că, de pildă, trebue şi cât să li se plă­ de samă despre piesa „Moise Păcuraru" nu e de tot
tească profesorilor, să li se dea ascultătorilor locuinţă obiectivă. De ce nu încearcă să-şi dovedească această
gratuită, reduceri pe căile ferate etc. afirmaţie? Se pare, însă, că observaţiunile noastre vor
Cursurile ar trebui să se termine cu o escursie de avea totuşi un rezultat: autorul va îndreptă scăderile
4—5 zile Sub conducerea profesorilor, în care timp piesei! Numai aşa putem înţelege lămurirea că piesa
să se viziteze Bucureştii ori amândouă capitalele. în manuscris nu e aşa după cum am rezumat-o noi,
Am scris aşa, având în vedere împrejurările noastre nu e aşa cum a fost rezumată — probabil de insuşi
culturale, morale şi politice. autorul — în numărul ocazional „Astra la Şimlcu" şi
Dr. Alexandru Bogdan. nu e aşa cum s’a reprezentat.
Atunci când „Moise Păcuraru" va fi văzut lumina
Jubileul oraşului Cernăuţi. In zilele de 19 şi 20 tiparului, vom arătă întru cât a reuşit autorul să-i
Septemvrie, capitala Bucovinei a îmbrăcat haină de îndrepte greşelile şi, cu toate bănuelile de neobiec-
serbătoare pentru a-şi serbători jubileu! semi-milenar. tivitate, dorim din inimă ca piesa să devină: o piesă
Acum se împlinesc 500 de ani de când a luat naştere bună.
acest oraş, — în urma permisiunii date de Alexandru Aluziile dela sfârşitul notiţei, sunt Insinuaţii răută­
cel Bun, Domnul Moldovei, negustorilor poloni, de a-şi cioase, nedemne de un condei onorabil.
transportă mărfurile lor în Moldova prin punctul de * Reviste şi ziare nouă. In America (Youngstown, O.)
graniţă de-alungul Prutului. Pe atunci fără nici o în­ a început să apară o nouă revistă românească „Apo­
semnătate, punctul acesta, graţie frecvenţei negusto­ stolul" „foaie pentru înălţarea inimii şi luminarea
rilor de toate neamurile cari căutau să-şi desfacă minţii". Proprietar şi redactor: Trandafir Scorobeţiu,
mărfurile în ţările române, — a devenit cu vremea preot.
un loc de importanţă deosebită. * Cu începere dela 1 Octomvrie, va apare în
Domnii Moldovei n’au neglijat nici ei acest petec Sebeşul-săsesc, de trei ori pe lună, o revistă de spe­
de pământ, dând tot sprijinul lor primilor locuitori ai cialitate pentru meserii, comerciu şi industrie, sub nu­
Cernăuţului : români moldoveni. Au început să zi­ mele de „Munca". Proprietar: Georgc Ştefan: redactor
dească primele căsuţe pentru a servi de adăpost au­ responsabil loan Stanca. Abonamentul pe 6 luni 3 cor.
torităţilor vamale, iar astăzi, după cinci secole, micul Redacţia şi Adm. Sebeşul-săsesc (Szâszsebes), strada
petec de pământ românesc e frumoasa capitală a Siculorum 48 b.
Bucovinei... * In Bucureşti va reapare, cu începerea lunii Oc­
La acest jubileu rar, au sosit delegaţi din toate tomvrie, „Noua revistă română", care, după trei ani
provinciile imperiului Habsburgic, primiţi cu multă în­ de existenţă, încetase cu sfârşitul anului 1902. Va apare
sufleţire. Seara, întreg oraşul a fost decorat festiv, tot sub direcţiunea de odinioară a dlui profesor uni­
iar primăria a fost iluminată feeric. Serbarea come­ versitar C. Rădulescu-Motru.