Page 8 - 1908-19

460 LUCEAFĂRUL Nrul 19, 1908.

Printre cele 5162 pânze expuse abia ain poziţie iau parte toate naţiunile, până şi
zărit câteva tablouri de adevărată artă. Relev negri şi arabii, numai Românii lipsesc.
un portret al Doamnei V. de pictorul Henri Maghiarii sunt bine reprezentaţi. Doamna
Martin şi un „Studiu" al aceluiaş pictor. Margherita Veszi, fiica publicistului 1. Veszi
Arta decorativă şi, mai ales, arta indu­ şi soţia scriitorului Molnăr Ferencz, a expus
strială sunt mai bine reprezentate. In ce pri­ câteva desenuri vesele cari plac mult.
veşte sculptura, dacă nu stai să cauţi artă închei, amintind de colecţia de artă umo­
înaltă, rămâi încântat de priveliştea ce ţi se ristică engleză din veacul al 18-lea.
îmbie: în sus şi în jos galerii lungi încăr­
cate cu sculpturi în marmoră albă, sură şi V. O expoziţie de portrete.
roşietică, ascunse între plante exotice şi flori Societatea naţională de bele-arte a orga­
în toate culorile, admirate de parisienele co­ nizat şi o expoziţie retrospectivă de por­
chete ce-şi preumblă aici tualetele bogate. trete reprezentând bărbaţii şi femeile celebre
Am zărit şi un pastel expus de un pictor din epoca 1830 1900.
român, dl Lăzărescu, un tânăr elev al Iui Zăreşti aici bustul d-nei Balzac de Bar-
Bonnat şi Merson. tolini; portretul lui Sarah Bernhard de Bas-
tieu Lepage; portretul princesei Matilda de
IV. Salonul umoriştilor. Bosnard; portretul lui Whistler de Boldini,
Un salon care te amuzează şi te instru- portretele regelui Ludovic Philippe, al lui
iază! Eşti fericit că poţi intră aici după ce Alfred de Musset, George Sand, Dumas tatăl,
ai dat roată prin salonul artiştilor francezi. Renan, Liszt, ducele de Orleans şi a. m.
Aici respiri uşurat, râzi vesel şi te simţi ca Mai mult m’a impresionat, însă, portretul
intrând într’o pădure, şi asculţi ciripitul vesel poetului Verlaine de Aman-Jean. E o operă
al pasărilor cari au de spus atâtea celor ce de sentiment, mare în urma simplităţii şi sin­
ştiu şi vreau să înţeleagă. cerităţii ei. Din pânza aceasta,—îmbrăcat în
Dacă aşi stă să înşir numele tuturor ar­ costumul său de bolnav internat în spital,
tiştilor cari expun aici, nu mi-ar ajunge co­ Verlaine, regele poeţilor francezi, ne priveşte
loanele acestei reviste. Mă mărginesc să amin­ până ’n adâncul sufletului; ne priveşte cu
tesc numai de lucrările expuse de marii ma­ atâta stăruinţă, încât roşim şi şoptim încet:
eştrii ai caricaturei franceze Forain, Leandre o, cât eşti de mare şi de nemuritor, tu fe­
şi Guillaume, adăogând că la această ex­ ricit „sărman Lelian"!
Otilia de Cosmuţa.

Răsună toaca...

Răsună toaca de utrină Te văd în colţul vechiu de strană
în pacea unei nopţi târzii Cum stai supusă de răstrişti
Şi, rând pe rând, câte-un opaiţ Şi-atâta jale pare scrisă
S’aprinde ’n mutele chilii... în ochii tăi curaţi şi trişti.. .
De glasul ei tresai pe pernă, Şi cum te ’nchini în rugăciune
Măicuţă tu, cu chip frumos Eu mă gândesc înduioşat:
Ş’alergi în grabă la altarul Nemilostiva foacă-a nopţii
Mântuitorului Christos . .. Ce vis frumos ţi-a tulburat?...
Octavian Goga.