Page 11 - 1908-20
P. 11

Xrul 20, 1908.             LUCEAFĂRUL                        483

                                 Pictorul Aman.

          E  cel  dintâi  pictor  al  nostru,  care,  prin   învoiră  să  plece  la  Paris,  unde  studiă  pic­
        talentul  lui  şi  prin  meritele  sale  pentru  or­  tura,  intrând  în  atelierul  lui  Drolling,  care  îl
        ganizarea  învăţământului  artistic  din  România,   numără  printre  cei  mai  buni  elevi  ai  lui.  El
        împodobeşte,  cu  vrednicie,  paginile  începă­  profită  şi  de  lecţiile  lui  Picot.  Aceşti  doi  pic­
        toare ale istoriei artistice româneşti.  tori  francezi  erau  reprezentanţii  şi  continua­
           Se impune nu                                      torii  clasicismului
         atât prin valoarea                                  lui  David,  erau
         desăvârşită a cre-                                  pictori  oficiali  la
          aţiunilor lui, cât                                 modă  pe  atunci
          prin faptul că e                                   şi  decoratori  de
         singurul repre­                                     biserici. In pictura
         zentant al artelor                                   franceză,  pe  a-
         plastice dela mij­                                   tunci,  naturalis­
        locul veacului tre­                                  mul  şi  armonia
           cut, ale cărui                                    coloarei  lui  Eu­
         opere cadrează                                       gene  Delacroix
           atât de bine cu                                    câştigă  izbândă
         mişcarea literară                                   hotărîtoare  asupra
         a acelor vremuri.                                   compoziţiei   reci,
        Nota  fundamen­                                      cu subiecte patri­
        tală a acestei miş­                                  otice  a  urmaşilor
        cări   artistice   e                                 lui David. Aman se
        naţionalismul,   e                                   alătură  la  şcoala
        entuziasmul  sin­                                    lui  David,  cu  care
        cer pentru înşghe-                                   avea  mai  multe
        barea  unei  arte                                    note  de  înrudire
        româneşti,care  să                                   sufletească.  Ajuns
        trezească  în  su­                                   în  societatea  pic­
        flete mândria tre­                                   torilor  de  scene
        cutului  şi  credinţa                                 militare,  se  ocupă
        în puterea de viaţă                                  şi  el  cu  pictura
        aneamuluinostru.                                      militară, şi zugră­
             *                                               veşte  prima  lui
         Aman s’a născut                                     operă  de  acest  fel
                             Pictorul T. Aman, de el însuşi (1853).
        în  Câmpulung.  Nu                                    „Bătălia  dela  Ol­
        se  ştie  sigur  când  :  în  1828  sau  în  1831.  Tatăl   teniţa",  care  astăzi  se  găseşte  în  palatul  Sul­
        său  e  serdarui  Dumitru  Aman,  de  origină  craio-   tanului  din  Constantinopol.  Acest  tablou  a  avut
        vean,  iar  mamă-sa,  Pepita  Paris,  era  dintr’o   un  mare  succes  chiar  şi  în  Paris.  Ziarele  de  pe
        familie  de  origine  grecească.  Ea  se  îngriji  de   acele  vremuri  spun  că  „timp  de  câteva  zile
        prima  lui  educaţie  artistică.  Urmă  învăţă­  Bulevardul  Mont-martre  a  fost  literalmente
        mântul  clasic  la  şcoala  din  Craiova,  iar  în   obstruat  de  mulţimea  ce  se  grăbea  să-l  vadă".
        urmă  la  liceul  Sf.-Sava,  unde  termină şase  clase.   La  îndemnul  mai  multora,  tabloul  a  fost
        Din  tinereţe  dovedi  mari  însuşiri  pentru  de­  trimis  Sultanului  şi  pe  urmă  se  prezintă  şi
        semn  şi  sculptură  şi  îl  muncea  dorul  de  a   el  în  persoană.  Fu  primit  după  două  luni  de
        se  închina  cu  totul  artei.  La  început  pă­  aşteptare  şi  răsplătit,  pentru  tablou,  cu  20.000
        rinţii  nu  se  puteau  împăca  cu  gândul  să-şi   lei şi o decoraţie Medjidia.
        vadă  feciorul  zugrav,  dar  mai  în  urmă  se  Din Constantinopol plecă la războiul din
   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15   16