Page 12 - 1908-20
P. 12
484 u: CEAFĂHUL Nrul 20, 1908.
Crimea, urmărind, ca martor
ocular, desfăşurarea lui şi
făcând studii despre tot felul
de lucruri ce s’ar putea In
troduce într’o bătălie. Rezul
tatul acestor studii e tabloul
Bătăliei dela Alina, care a fost
expus la expoziţia universală
din Paris. Ambele tablouri
întrunesc toate caracteristicile
genului de pictură, atunci la
modă. „Tipicul acestor scene
este: îngrămădiri de soldaţi
cu uniforme diferite; ei au
aerul de a se luptă, în reali
tate însă par a fi mai pre
ocupaţi de efectul ce fac a-
supra privitorilor".
Pe lângă influenţa picturei
franceze contimporane, Aman
n’a scăpat nici de influenţa Muzeul Aman (odinioară atelierul pictorului).
„tenebroşilor" italieni din acea
epocă. In tablourile lui „Bătălia din insula ţiilor tinere din România, cu o stăruinţă şi
Sf. Gheorghe", „Cea din urmă noapte a lui cu o pricepere, care fac din el un „adevărat
Mihai Viteazul", găsim acelaş contrast izbitor părinte" al picturei româneşti. Până la moarte
dintre umbră şi lumină, aceeaşi compoziţie a luptat pentru desvoltarea şi organizarea
în gesticularea personagiilor, cari caracteri artelor în România, căutând să întemeieze o
zează tendinţele exagerate şi falşe ale vechii artă naţională. „Dorinţa mea ne spune
scoale italiene, atunci reînviată. dânsul — a fost şi este de a înfiinţa în
„Temperament prea puţin puternic pentru România începutul unei şcoli de pictură,
a aveâ o notă personală, pentru un ideal al care progresând cu timpul să devină o şcoală
său propriu, Aman se lasă prea influenţat de naţională şi mare, la care străinii să vie să
numeroasele curente, cari frământau pictura caute perfecţionarea şi mărirea lor".
timpului său şi, imitând când pe unul, când
pe altul, i se anihilă propria-i personalitate. în afară de şcoala de el întemeiată, el făcu
Înzestrat cu un real simţ artistic, Aman ni- din atelierul său din strada Clemenţei un
zuind prea repede la succese mari în pictură, focar artistic al întregei lumi bucureştene.
a desconsiderat prea de timpuriu avantagiile Prin cunoştinţele sale variate, prin cultura
ce oferă studiul îndelungat şi sincer al naturii". lui muzicală şi literară aleasă atrăgea multă
Din timpul şederii lui la Paris o menţiune lume în cuibul său artistic, în care se în
specială merită cea mai bună şi mai originală truneau şi elevii lui mai buni din ultimii
lucrare a lui şi anume: „Portretul artistului ani, atunci când vacanţele întrerupeau lucrul
de el însuşi", în care ne dă măsura talentului la şcoală. Căci Aman a muncit neîntrerupt
său şi nota lui personală. până în ultimele lui zile. Astfel se explică
* şi bogăţia lucrărilor sale.
La 1858 se întoarce în ţară şi la stăruinţa în ziua de 19 August 1891 artistul s’a stins
lui, la 1864, se înfiinţează cele două şcoli în atelierul său, în mijlocul lumei create de
naţionale de „Belle-arte". El e numit direc dânsul.
torul celei din Bucureşti, şi a muncit o viaţă în urma lui au rămas numeroase lucrări,
întreagă pentru educaţia artistică a genera dintre cari o bună parte astăzi sunt păstrate