Page 20 - 1908-20

492 LUCEAFĂRUL Nrul 20, 1908.

C r o n i c ă .

Un teatru studenţesc. în ultimele două luni am Bartels şi-a zis: Să vină tinerimea să se entu­
vizitat mai multe oraşe ale Germaniei. N’au lipsit ziasmeze în Weimar. Să vadă viitorul cetăţean al
două din cele mai cunoscute: Bayreuth şi Weimar. statului german locurile pe unde au trăit marii săi
Bayreuth-ul e cunoscut de toată lumea muzicală ca scriitori, să prindă putere şi dragoste de muncă de
locul de pelegrinaj al Wagnerianilor, căci aici se ţin aici, să primească îndemnuri de bun simţ ascultând
vestitele cicluri din „Inelul Nibelungilor". în acest şi văzând pe scena teatrului din Weimar piesele de
oraş bavarez e înmormântat chiar Rich. Wagner. Al valoare ale neamului său şi ale celorlalte neamuri,
doilea, Weimar-ul, e vestit în istoria literaturii germane. în ei, în tinerii de pe băncile de şcoală, zace întreg
Mai bine a literaturii europene, căci fiecare, care s’a viitorul neamului german. Dacă se vor şti ei entu­
ocupat puţintel cu literatura ştie că aici şi-au trăit ziasma, vor dispreţul fără doar şi poate, din îndemnul
partea cca mai mare a vieţii cei doi dioscuri: Schiller lor propiu, perversităţile răspândite acum în literatura
şi Goethe. noastră modernă. în viaţa lor monotonă de orăşel
Două orăşele de provincie. Braşovul sau Sibiiul, mic pe care o duc cei mai mulţi să le dăm o
fiecare în parte, au mai mulţi locuitori decât unul din sguduire sufletească, care să-i ridice, să le arete culmi,
acestOsdouâ centre culturale. cari sunt vrednice de urcat, să le dăm exemple vii
în Bayreuth se dau reprezentaţii festive din ope­ de imitat.
rele lui Rich. Wagner. Wagner însuş a dus în înde­ Şi în scopul acesta îşi scrie întreagă broşura, mili­
plinire planul acesta, muncind o viaţă de om pentru tând cu toată puterea convingerii pentru idea sa.
isbândirta planurilor sale. Viaţa literară din'Weimar, Recunoaşte singur că nu e un matematic de seamă:
însă, in starea ei actuală, este nulă faţă de trecutul nu va putea deci să ia întrebarea pecuniară pe umerii
glorios, când Goethe şi Schiller conduceau destinele săi, dar zice: Să nu se găsească mijloace ca să dăm
literaturei. posibilitate la cel puţin 6000 de elevi, într’un ciclu
în Weimar-ul acesta glorios şi mândru de trecutul de vară, să fie de faţă la 5—6 reprezentaţii în oraşul
său s’a născut o ideie sănătoasă, care se va întrupa Weimar? Face socoteala aproximativă şi ajunge la
în anul ce vine (1909). E vorba să se infiltreze în concluzia că sunt de lipsă 60,000 de mărci pentru
tinerimea germană de pe băncile! şcoalei dragostea acoperirea speselor de teatru. O nimica toată — la
faţă de literatura classică şi modernă germană — adecă — pentru un singur mare-industriaş din Ger­
dându-i-se o directivă sănătoasă. Dar cum? Vom mania. Socotelile sunt interesante şi ele — dar se
vedea-o în curând. referă la stările locale din Weimar. De aceea nu
Făcusem cunoştinţă în Lipsea cu un student german voiesc să mă opresc la ele. De asemenea se fac pre­
de lângă ţermurul mării ostice - un Wagnerian înfocat liminare fictive de cheltuieli, pentru drumul elevilor,
şi un patriot din creştet până ’n tălpi. în biblioteca pentru găzduirea lor în Weimar, se aranjează escur-
modestă a acestuia am găsit, pe lângă operele lui siile, cari au să le facă în oraş şi împrejurimi, se
Wagner (căci Wagner a fost şi un scriitor de seamă), stabileşte aproximativ repertoriul cu diferitele cicluri.
o broşurică, care mi-a făcut mare bucurie, când am Asta ne interesează mai mult. Iată vre-o câteva serii
frunzărit-o. de reprezentaţii, cari urmează să se ţină din an în an:
Cartea e scrisă de profesorul Adolf Bartels, 1909: Drame classice din viaţa germană:
cunoscutul critic german, desconsiderat de semiţi din Faust. I parte (Goethe); Wilh. Teii (Schiller);
cauza asprimei criticei sale când e vorba de seminţia Kăthchen von Heilbronn (Kleist); Agnes Bernauer
lor — e cel mai înverşunat duşman al lui Heine — (Hebbel); Părinţi şi copii (Wildenbruch).
şi cetit de mulţi germani cu evlavie. 1910: Drame classice din viaţa antică: Ifi-
Bartels îşi ridică glasul pentru un Bayreuth al dra­ genia (Goethe); Tasso (Goethe); Mireasa din Mes-
mei germane. După cum pelerinează iubitorii de muzică Sina (Schiller); Ale mării şi iubirii valuri
la Bayreuth ca să audă operele lui Wagner, astfel să (Hero şi Leandru, de Grillparzer); Inelul lui
pelerineze lumea la Weimar să vadă drame, tragedii Gyges (Hebbel).
şi comedii recunoscute de classicc. Căci, zice el, gu­ 1911. Drame istorice germane; I.: Trilogia
stul publicului nostru de astăzi a primit o mixtură Nibelungilor (Hebbel); Gotz von Berlichingen (Goethe);
atât de ciudată de influenţe rele, desastruoase, încât Trilogia Wallenstein (Schiller).
se impune o primenire a gustului. Ne trebuesc alte 1912: Ciclul Shakespeare: Hamlet; Lear;
valori, nu cele de astăzi, ne trebuesc alte curente, Macbeth; Visul unei nopţi de vară; O poveste de
mult mai viguroase, mai sănătoase, mai corăspunză- iarnă.
toare geniului german. Nu vreau să urmez lista, care conţine un proiect
Ideia şi-a desvoltat-o, pentru prima oară, în a. 1899 de program până în a. 1922, ca dovadă că se poate
înt’ro revistă germană, şi a adus-o din nou in discuţie da tinerimei nutremânt spiritual din belşug, ci amin­
în a. 1905, schimbându-o întru câtva, dându-i o di­ tesc numai că — afară de piesele germane figurează
recţie, care ne interesează de aproape. în repertorii: Antigona lui Sophocle, Phădra lui Racine,