Page 22 - 1908-20

494 LUCEAFĂRUL Nrul 20, 1908.
Ovidiu, toge şi vile romane, la Despot Vodă, cetăţui Vor învăţă cum să pună în scenă mai bine, cum să
de ale domnilor nâştri. Vor întrebă la Teatrul naţional păşească, cum se joace. Şi mâne-poimâne, când vor
din Bucureşti, din laşi. Cei mai talentaţi într’ale pic- fi în mijlocul nostru, vor şti să conducă chiar repre­
turei vor desemnă şi picta chiar culisele, de va fi cu zentaţii mai modeste.
putinţă. Nu-mi fac prea multe iluzii, nu sunt prea idealist,
Urmează ceilalţi: cu afişele. Studenţii americani când prezic o reuşită escelentă întregei întreprin­
fac afişe artistice, cu desenuri, cu portrete, cu estampe deri, dacă vom începe-o. 1 )
vechi, cu fotografiile scenelor principale şi vând afişele E rândul celor chemaţi să-şi facă datoria. Tineri
acestea între cunoscuţi. Chiar numai din vânzarea elevi, cari cetiţi rândurile acestea, daţi-vă părerea:
aceasta îşi acopere cheltuielile. (Ei le au mari — 19 bună sau rea, trimiţând câteva şire Luceafărului. De
până la 20,000 de franci!) asemenea D-Voastră, cari vă simţiţi chemaţi.
Să încercăm să folosim ce e posibil din exemplele In România ar puteâ prinde ideia fără de întârziere.
cele două: din Weimar şi Harwad. Şi să dăm şi noi Tăcerea ar fi prea crudă. Nu pentru mine, ci
ceva din partea noastră. pentru idee.
Ştiu că se studiază, în „teoria dramei", în clasele Şi acum pe lucru. E inceputul anului şcolar.
superioare drame şi tragedii. Să nu se poată repre­ Weimar, Sept. 1908. H oria Petra-Petrescu.
zenta ceva din partea elevilor noştri în felul arătat *
mai sus? FilaretMusta episcop al Caransebeşului. Sinodul
Avem pe Ovidiu, avem Fântâna Blanduziei, avem electoral al diecezei gr.-or. rom. a Caransebeşului,
pe Despot Vodă, dar avem şi traduceri bune. Cele întrunit în ziua de 4 Octomvrie n., a ales episcop al
subliniate în seria din Weimar sunt traduse şi la noi. Caransebeşului, în locul răposatului Nicolae Popea,
Din franţuzeşte avem în România multe traduceri. pe arhimandritul Filaret Musta.
Ne-ar stă de sigur la dispoziţie şi arhivele teatrelor Noul episcop s’a născut la 20 Martie 1839 dintr’o
noastre. familie preoţească. După terminarea liceului din Beiuş,
E vorba să se pornească mişcarea. Dela studenţii a urmat facultatea juridică din Dobriţin şi a terminat
din Harwad să învăţăm organizarea, dela Weimar să facultatea teologică din Caransebeş şi Lipsea. După
luăm sistemul de ciclu. Să facem de pildă astfel: In întoarcerea sa în ţară, a muncit ani îndelungaţi la fa­
fiecare an să se întâlnească studenţii din clasele su­ cultatea de teologie din Caransebeş, mai întâi în ca­
perioare (5, 6, 7 şi 8 liceală) în câte un oraş cu liceu litate de profesor, apoi în calitate de director, — până
(deci în Braşov, Blaj, Năsăud, Beiuş, mai târziu şi la 1888. La 1892 a fost înaintat la demnitatea de ar­
Brad). Fiecare oraş să-şi joace piesa sa. (Se vor în­ himandrit.
griji de mai înainte conducătorii să nu fie identice Noul episcop a împlinit vârsta de 69 de ani.
piesele). Ascultătorii să fie deci recrutaţi din şirul *
camarazilor din celelalte oraşe şi din publicul româ­ Abecedar pentru analfabeţi. „Asociaţiunea" pu­
nesc cu dragoste pentru pornirile noastre. Înaintea blică concurs, cu terminul de 15 Aprilie 1909, pentru
fiecărei reprezentaţii — căci vor fi 3—4 sări — va cel mai bun Abecedar pentru analfabeţi, care se va
ţineâ, eventual, profesorul de româneşte o scurtă premiâ cu 100 cor. şi se va tipări în Biblioteca popo­
conferinţă — 10—15 minute — în care va schiţă im­ rală a Asociaţiunii, plătindu-se autorului câte 40 cor.
portanţa piesei ce se joacă. de coală de tipar.
Din programele vândute — să nu se vândă vre-o Acest abecedar în împrejurările actuale, când ştiinţa
câteva mii, când e vorba de o acţiune atât de no­ de carte e o condiţie fundamentală a vieţii noastre
bilă? să se plătească spesele pentru decoraţie, naţionale, împlineşte o lipsă arzătoare în educaţia
eventual şi cele de drum. culturală a ţărănimii. Nădăjduim că învăţătorii noştri
Dacă nu se vor găsi inimi generoase în oraş cari îşi vor da toată silinţa să pregătească o lucrare cât
să găzduiască vre-o 3—400 de elevi, se vor face co­ mai practică şi cât mai desăvârşită.
lecte ca pentru excursiile în Italia, cu cotizaţii mici în iarna acestui an se vor încercă să se ţină, în
de tot, săptămânal sau lunar. Astea vor fi: pentru cadrele Asociaţiunii, şi cursuri pentru instruirea anal­
drum, şi întreţinere în Braşov, Blaj, Năsăud sau Beiuş. fabeţilor, — cursuri cari, în faţa evenimentelor cin ţara
Şi ce excursii s’ar putea întreprinde şi ce prietinii noastră, sunt chemate să aducă cele mai mari foloase
s’ar puteâ legă şi ce orizonturi largi s’ar putea primi! naţionale. Domnii protopopi, preoţi şi învăţători tre-
Înainte de toate fără de nici un caracter politic, bue să-şi ţină de datoria lor cea mai sfântă a munci din
dar absolut fără de caracter politic. Politica cea răsputeri pentru aranjarea lor în cât mai multe comune.
*
mai bună ce s’ar face ar fi cimentarea bunului gust
în inimile tinerilor. ■) Dar chiar şi noi avem dovezi, că s’a jucat cândva
Inii închipui că se va găsi în fiecare oraş din cele teatiu din partea elevilor noştri. In 1826, de pildă,
amintite un domn profesor, care să se declare învoit joacă clericii sem. metrop. din Blaj: „Egloga pasto­
cu o conducere atât de mulţumitoare. Îmi închipui rală" de Tim. Cipariu şi se entuziasmează întru atâta
că-şi va da fiecare seama de marea importanţă ce ar încât adună 400 de fi. pentru o scenă. (Vezi T. T.
rezultă dintr’o reuşită a acestor jocuri. Burada, Archiva laşi XVI. nr. 7 şi 8; „Transilvania”,
Ne vom creşte actori cu timpul din tinerii liceieni. număr festiv, 1895 pg. 61.)