Page 23 - 1908-20

Xrul 20, 1908. LUCEAFĂRUL -195
Jubileul unui liceu din Basarabia. La 25 Sept. n., Poşta Redacţiei.
liceul cel dintâiu din Chişinău (Basarabia) şi-a serbat,
cu mare pompă, jubileul de 75 de ani de existenţă. D. Bl. Din „descrierea** d-tale cităm cele două
Ceeace ne interesează mai mult în istoria acestui liceu propoziţii dela început.
e că chiar din primul an în liceu se învăţă şi Una scurtă: „Tăcere mormântală!!**.
limba moldovenească. Câţiva ani învăţarea limbei Apoi a două, lungă: „Sătuţul dela poala muntelui
moldovene a fost obligatoare, apoi a devenit faculta­ cu căsuţele lui mici şi sărăcăcioase alipite aproape
tivă şi elevii erau liberi să înveţe limba moldovenească una de alta şi învăluite ’n întunerec şi tăcere, pare
sau cea germană. Cum majoritatea elevilor erau mol­ o grămadă de ruine, în cari nu s’ar află nici o urmă
doveni, ci preferau să înveţe limba maternă şi nu de viaţă, pentrucă ţăranii osteniţi de munca zilei,
dorm somnul dulce şi adânc al omului ce, pe lângă
cea germa :ă.
Motivul pentru care s’a introdus în liceu învăţarea sărăcie mai fiind îngreunat cu alte zeci de năcazuri,
limbii moldovene eră că liceul aveâ menirea să dea munceşte din greu toata ziua pentru susţinerea sa şi
Basarabiei oameni ce vor ocupă funcţiuni publice şi, a familiei, — căci altcum ar peri —, iar puţinele ciasuri
deci, în calitatea aceasta ei trebuiau să cunoască de odihnă ale nopţii le foloseşte spre recrearea, ca
limba moldovenilor. aşa a doua zi cu puteri îndoite să se apuce iarăş de
Pe timpul războiului din 1877/78 s’a suprimat în munca ostenitoare, — şi astfel nici într’o parte nu se
liceu învăţarea — şi facultativă — a limbii moldovene. aude nici o mişcare, nici un zgomot, ci toţi şi toate
* sunt în repaus**.
Urmează alte două propoziţii tot atât de lungi —
Ştiri. Carmen Sylva, regina României, publică în şi fără înţeles — şi descrierea „Miezul nopţii** e ter­
„Corierre della Sera" din Milano un foarte interesant minată. O singură îndrumare putem să-ţi dăm: să
articol asupra femenismului. Sunt, mai ales, preţioase ceteşti mult, mult. ..
cele ce scrie despre viaţa conjugală la Daci, „pă­ 1. U. D-a. „Fericit**: Subiect banal, povestit naiv.
rinţii noştri* 1 .
D. S. S-a. „Din alte vremuri": Acelaş răspuns.
* „Nunta lui Figaro", celebra operă a scriitorului
francez Caron de Beaumarchais (1732—1799), s’a re­ M. S. „Robul": întreagă povestirea e clădită pe o
prezentat la 1 Octomvrie a 500-a oară, în teatrul na­ întâmplare cu neputinţă. Desfăşurarea acţiunii e falşă
ţional din Berlin. Pentru întâiaşdată s’a reprezentat şi nemotivată.
Ia 14 Sept. 1790. în 1827 a ajuns prima sută de re­ C. P. T.-mic. „Blăstăm": Subiect tratat de atâţia
prezentaţii, în 1877 a treia sută şi după 15 ani, în alţii: dragoste, crimă, beţie. Motivările psihologice
1892, a patra sută. lipsesc cu totul. Nuvela s’ar putea termină şi mai
puţin tragic, sau chiar cu bine, fără ca acest sfârşit
* în acest număr publicăm un fragment din „Tra­
gedia omului** de Emeric Madâch, tradusă de dl Octavian să pară mai puţin motivat. Povestirea curge, altmin­
teri, destul de uşor. Mai încearcă.
Goga. Traducerea se va pune in curând sub tipar.
P. Pădureanu. Caţa. De primul sonet nu mai
* Reviste şi ziare. în „Viaţa românească** din laşi,
numărul 8 pe August, colaboratorul nostru dl Ioan vorbim... în al doilea s’ar părea că din „toate do­
rurile în suflet scrise" ar vrea să tresară unul întrupat
Agârbiceanu publică o înduioşătoare schiţă „Fefe-
leaga“, zugrăvind, cu măiestria-i cunoscută, viaţa chi­ în versuri. Dar numai se pare. Strofele mc-rg...
nuită a unui om necăjit. Mai remarcăm din sumarul Poienar. Cernăuţi. Poezioarele nu pot fi „înco­
bogat o nuvelă de M. Sadoveanu („O zi, ca altele**) ronate cu succes". Regretăm.
şi un studiu interesant de Octav. G. Lecca „Asupra A. M. Observaţiile D-voastre sunt reale. E foarte
originii şi istoriei Ţiganilor**. adevărat că, in multe părţi, credinţa ţăranului faţă de
Numărul cuprinde, în afară de aceste bucăţi, poezii, „domnii" români e zdruncinată. Cazurile pe cari le
cronică artistică, economică, internă şi externă, Mis- povestiţi D-voastră sunt interesante. Păcat că n’aţi
cellanea, Recensii, Revista revistelor (cuprinzând şi un reuşit să le daţi o formă artistică.
răspuns la atacurile dlui N. lorga), etc. N. R. Brăila. Din poeziile ce ne-aţi trimis putem
* în Craiova a început să apară, cu începere dela reproduce, la acest loc, următoarele strofe:
1 Septemvrie, o revistă „Ecoul Press ei**, urmărind Pe flori călcând, pe flori din lunci,
ţinta de a face cunoscute cetitorilor, prin reproduceri îmi pierd adesea calea...
din diferitele ziare şi reviste, mişcarea intelectuală şi Şi mi-o găsesc abia atunci
politică dela noi şi din străinătate. Reproducerile nu Când mă cuprinde jalea ...
sunt însoţite de nici un fel de comentar — aprobător
sau desaprobător, — ci se lasă cetitorilor să judece Iar când pe drumuri ostenit
ei oamenii şi faptele. Ajung întâiaoară,
Directorul revistei e dl AL Andreescu. Red. şi adm. Mă culc, visând, pe fân cosit,
Craiova, str. Unirii 119. Apare de două ori pe lună. La ochii de cicoare.