Page 21 - 1908-22

Nrul 22, 1908. LUCEAFĂRUL 527

C r o n i c ă .
Scrisori din Bucovina. (1). Dacă a fost în Bu­ proaspăt, stors de războiul fratricid, un grup de ti­
covina o chestiune pe seama căreia s’a plâns mai neri înalţă din nou, cu toată sfiala, steagul pacinic şi
mult pe paginile revistelor şi ale ziarelor dela noi, binecuvântat de Dumnezeu al „culturii pentru popor".
dară care în aceeaşi vreme — ciudată contrazicere, Apare in cursul anului 1SC8, la Cernăuţ, o nouă „De­
obişnuită, însă, la Români — a fost mai neglijată, şteptare", gazetă scrisă pentru popor. Şi mulţi se în­
atunci a fost de bună seamă chestia ce priveşte răs­ treabă: „S’o sprijinim sau ba?“ „Ei, dar de unde am
pândirea culturii la sate. garanţia că, la momentul dat, nu va face servicii de
Unde te întorceai, numai tânguiri, că nu s’a făcut partid?" — se aude din altă parte. Gazeta urmează
nimica pentru luminarea satelor, dar, din nici o parte, a scrie foarte frumoase lucruri pentru popor, dară lip­
nu se iviâ o pornire puternică, care să institue fapta seşte sprijinul „marelui public" — tocmai din cauzele
în locul lacrimei sterile; o notă caracteristică şi înce­ arătate mai sus.
tăţenită din bătrâni în cartea ieremiadelor noastre na­ Cu doi ani înainte, în iarna anului 19C6, un grup
ţionale; o nenorocită notă caracteristică a intelectua­ de bărbaţi mai în vârstă înfiinţează chiar şi o socie­
lilor noştri din mai toate, dacă nu chiar din toate, tate pentru răspândirea culturii la sate, cu numele
părţile locuite de Români. „Luceafărul Bucovinei" — dară aceleaşi nenorocite
Pe lângă „Calendarul poporului bucovinean", re­ cauze o opresc în loc.
dactat cinstit şi în măsura puterilor editorului, Zile de desnădăjduire, zile grele pentru cultura po­
dară niciodată în măsura de a satisface o parte din porului.
trebuinţele culturale ale vremii; pe lângă ziarele de Desgust, îndoială, neîncredere, bănuieli de tot fel iul
partid, care făceau multă politică, dară puţină cul­ se opun orişicărei mişcări culturale pentru îndem­
tură şi tulburau numai sufletul liniştit şi senin al să­ narea satelor...
teanului, — numai câteva sfioase începuturi îşi arată, Se aşteptă limpezirea şi însănătoşarca situaţiei po­
ici şi colo şi la mari depărtări în vreme, de după litice; limpezirea iubirii de neam, tulburată de otrava
pânza norilor de pe sate, raza binefăcătoare, dar care patimilor, — căci numai fiind date aceste condiţii se
dispar iarăşi după o dureros de scurtă vreme de pe pot începe lucruri, pentru care, ca să le poţi mişcă
orizontul culturii pentru popor. din loc şi duce mai departe, pe lângă că trebue să
Aşa apare, pentru scurtă vreme, pela anul 1884 ştii drumul fără piedeci puse de adversari, trebue să
„Steluţa", foiţă pentru popor; acesteia îi urmează alt ai şi sprijinul tuturor.
început: 12 broşurele cu numele „Biblioteca poporală Şi momentul a sosit. Odată cu unirea tuturor Ro­
bucovineană" supt îngrijirea mai multor tineri uni­ mânilor, a fost anunţată şi o nouă revistă „Lucea­
versitari de pe atunci. fărul Bucovinei", care va servi numai interesele cul­
Cu anul 1893 începe a treia periodă din trista po­ turale ale satelor. „Deşteptarea", revista societăţii de
veste a luminării poporului român din Bucovina, re­ studenţi „Junimea", în urma acestui anunţ, îşi ia rămas
prezentată timp de 7 ani prin ziarul „Deşteptarea", bun, cedând, printr’un duios articol de fond, şi locul
organ scris pentru popor. Se stinge şi această pe­ ocupat de dânsa „Luceafărului Bucovinei". Cel dintâi
riodă fără să se observe în satele noastre o hotărîtă număr va apăreâ la 1 Ianuarie 1909, şi revista va stă
schimbare spre mai bine. supt conducerea mai multor bărbaţi, dela cari se aş­
Dela 1900 încoace începe războiul fratricid. Şi, ca teaptă lucruri sigure şi de folos.
în oricare războiu, interesele culturale cad pe planul Totodată societatea cu acelaş nume, care e şi pro­
al doilea, dacă nu-s neglijate cu desăvârşire, şi fie­ prietara revistei, va scoate şi mai multe broşuri pentru
care îşi măsură, cu ochii tulburaţi de streva duşmă­ a căror îngrijire sunt alese numele aceste: Gh. Tofan,
niei, ascuţişul paloşului şi cerbicea îndârjită a adver­ A. German, V. Zaharoschi şi Eug. Nesciuc.
sarului. îndrumătorul săteanului e în aceeaşi vreme G. R. Rotieă.
şi un agitator pentru un anume partid şi, cu jertfa de
muncă ce o aduce întru binele poporului, nu uită să Apel cătră traducătorii şi editorii operelor lui
calculeze, într’un colţ de gând ademenitor, şi rezulta­ Schiller şi Goethe.*). „Arhiva Goethe-Schiller"
tele ce le va dobândi pentru partid. din Weirnar nu posedă până în ziua de astăzi nici o
Şi slova, care singură are puterea de a cuvântă traducere românească a operelor poeţilor amintiţi.
cu succes cătră sufletul neamurilor îngenunchiate, Toate celelalte naţiuni s’au îngrijit a trimite societăţii de
cade acuma dela înălţimea ei făcătoare de minuni; sub protectoratul casei domnitoare saxone volumele
slova ce se serveşte săteanului îşi primeşte fiinţa din de traduceri, cari au apărut. Rog, în numele socie­
acelaşi aluat otrăvit al vremii. Fiecare e aproape tăţii, pe autorii şi editorii români, cari au tradus şi
silit să se gândească mai mult la împrejurările tim­ editat operele lui Schiller şi ale lui Goethe, să dă­
pului, ori de nu va fi atacat peste noapte de fratele ruiască câte un exemplar din traducerile publicate
duşman, decât la împrejurările culturale ale neamului.
Se dau lupte decesive; cad răniţi pe o parte, cad *) Toate revistele şi ziarele româneşti sunt rugate
şi pe alta... Şi iată că, pe câmpul aburând de sânge să publice acest apel.