Page 16 - 1908-23

558 LUCEAFĂRUL Nrul 23, 1908.
Nu ne îndoim că această cărticică va afla mulţi ce­ In foiţa ziarului „Drapelul" din Lugoj se pot ceti
titori şi că autoarea se va îngriji să sporească şi pe adeseori lucruri bune şi interesante. Acolo au apărut
viitor literatura pentru copii şi tinerime. pentru primaoară şi traducerea poeziilor în proză ale
* A. O. Maior. lui Turghenief, făcută de dl Mihail Gaşpar, care acum
apare în broşură separată. Le urmăream cu interes
Dr. Ioan Raţiu, Vasile Fabian Bob (1795- 1836)
studiu, Blaj 1907. 1 voi. 69 pp; — Ioan Pussu, notiţă când apăreau zi de zi, aşa încât am împlinit sfatul
biografică, Blaj, 1807,1 broş. 48 pp.; Dascălii noştri traducătorului de a le ceti în răstimpuri, gândindu-ne
asupra fiecăreia. Cu toate aceste am regretat şi atunci
scurte notiţe din viaţa şi activitatea lor literară —,
1754-1848, Blaj, 1908, 1 voi. de 1C6 pp. şi regretăm şi acum, că traducătorul n’a reuşit să
redee fineţa poezi lor marelui scriitor rus. Stilul, în
Dl Dr. Ioan Raţiu e un harnic cercetător al istoriei
noastre literare. Până acum ne-a dat câteva lucrări care Turghenief eră atât de tare, e redat cu multe
de seamă, cari dovedesc sârguinţa şi priceperea dsale- scăderi de limbă românească. Cu toate aceste cetitorii
Lucrările din fruntea acestor şire sunt o nouă con­ ardeleni vor fi recunoscători dlui Gaşpar că le-a în­
tribuţie la limpezirea trecutului nostru cultural. în lesnit cunoaşterea unor creaţiuni frumoase din litera­
studiul despre Fabian Bob, scris cu multă dragoste, tura rusească.
In curând vom vorbi despre alt volum al dlui Gaşpar,
se strădueşte a cuceri în istoria literaturii locul ce i „In vraja trecutului", care are note originale şi părţi
se cuvine acestui dascăl harnic şi învăţat dela şcoala
lui Asachi din laşi, care şi ca poet e vrednic de mai reuşite ce dovedesc însuşirile artistice ale autorului.
multă consideraţie. In broşura despre Ioan Russu re­ T.
. *
învie amintirea acestui mare dascăl, bun scriitor şi
învăpăiat Român dela şcoalele din Blaj. Cea mai pre­ Virgil Pop: Chestia unirii bisericilor. Timişoara,
ţioasă contribuţie la istoria şcoalelor noastre şi la 1908. 1 broş. de 44 pag. Preţul: 50 bani. (Se găseşte
istoria noastră culturală e studiul despre „Dascălii de vânzare la librăriile: Alcalay şi Socecu în Bucu­
noştri" din Blaj. Se dau biografiile tuturor dascălilor reşti; A. Todoran, Gherla; Toth Bela; Timişoara.)
Despre chestia unirii celor două biserici, ortodoxă
dela aceste şcoale, începând cu anul 1754 şi sfârşind şi gr.-catolică, s’a scris mult la noi. Şi mai multă cer­
cu anul 1848, însoţite de lămuriri asupra activi­
tăţii lor. E o publicaţie serioasă, alcătuită cu multă neală s’a cheltuit, însă, pentru a se înegri una pe alta.
osteneală şi muncă, care se va puteâ întrebuinţa cu Pe vremuri vrăjmăşia dintre feţele cuvioase ale celor
mult folos la monografia şcoalelor din Blaj, pe care două biserici eră îndârjită rău. Se huleau şi se afu­
suntem siguri că ne-o va da dl Raţiu. T. riseau de se cutremură iadul din temelii... Astăzi
* par’că s’a mai pogorît duhul păcii şi al blândeţii intre
slujitorii celor două altare. Adeseori ceteşti cum se
Ştefan Pop, Dicţionar ortografic al limbii ro­
mâne, Editura „Librăriei Naţionale", Bucureşti, 1909. laudă şi se admiră, cum caută să se apropie ca „fraţi
Preţul 1 leu 75 bani. întru Hristos". Dl Virgil Pop în broşura dsale spune
Cu toată autoritatea Academiei Române, ortografia că cele două biserici din punct de vedere dogmatic
decretată de dânsa în 1904 nu s’a generalizat. Cele se pot chiar şi uni, fiindcă nu e nici o deosebire între
mai multe dintre publicaţiile periodice scriu o orto­ ele. Dsa dovedeşte că dogmele fără de prihană sunt
grafie arbitrară, pe care singure nu ar puteâ-o ju­ cele ale bisericii catolice, vrea deci să unească pe
stifică, dacă li s’ar cere lămuriri. Publicaţia „Neamul crtodoxi. Mâne desigur va veni un ortodox, spunând
Românesc" scrie de pildă ni şi li în loc de ne şi le. contrariul. Noi mirenii ne bucurăm că în inimile slu­
De ce? Aşa vrea dl Iorga. Nu mai amintim alte gre­ jitorilor lui Dumnezeu începe să se sălăşluiască dra­
şeli ortografice şi gramaticale şi mai elementare, pe gostea evangelică a unirii. C.
cari le găsim aproape în toate publicaţiile. Chiar şi *
publicaţiile cari au adoptat ortografia A. R. sunt foarte Arthur Achleitner: Karlder Weise, ein KSnigs-
neconsecvente. Cauza eră lipsa unui îndrumar amă­ roman. Leipzig, G. Miiller-Mann. „Romanul" acesta,
nunţit, pe lângă cel insuficent editat de A. R. Acest cum îl numeşte autorul, e povestirea istorică a vieţii
golii împlineşte Dicţionarul ortografic, publicat regelui Carol al României, din clipa în care a plecat
de dl Ştefan Pop, bibliotecar la A. R. El se va putea din Germania ca să ocupe tronul lui Cuza — şi până
întrebuinţa cu mult folos de toate pnblicaţiile, cari în zilele noastre. Scris cu multă căldură şi simpatie
doresc o singură ortografie. T. pentru ţara românească şi poporul românesc, în acest
*
„roman" ni se înfăţişează fazele principale prin cari
Ivan S. Turghenief, Poezii în Proză, traducere au trecut principatele unite până a ajunge regatul în­
de Mihail Gaşpar, Lugoj, 1908. Preţul: 50 de bani. floritor de astăzi. S.