Page 18 - 1908-23

560 LUCEAFĂRUL Nrul 23. 1908.

„în miezul faptelor", iscodite de autor, şi apucături de Berent să cerceteze situaţia tuturor caselor comer­
a face curiozitatea mulţimei adunate la spectacol păr­ ciale din Norvegia şi în primul rând a lui Tjălde.
taşă la creafia autorului, — iată marile merite ale Acesta se vedeâ pe marginea prăpastiei şi aşteptă
lui Sardou, pe cari le-a dovedit o jumătate de secol un ajutor de o jumătate de milion dela consulul Lind.
şi cărora le datoreşte o glorie netăgăduită şi durabilă. Eră iarăşi o apucătură a negustorului de a mai în­
La noi, la Români, numele lui a fost destul de cu­ şelă opinia publică şi de a se mai susţineâ astfel în
noscut şi piesele lui adeseori aplaudate pe scena tea­ ochii lumii. Berent, însă, corectul Berent, îi arată, cu
trului naţional din Bucureşti. T. o putere de adevăr crudă, minciuna în care trăeşte
' * şi-l sileşte să se declare singur în stare de faliment.
Teatrul naţional din Bucureşti. Paralel cu Heidel- O lovitură mare pentru toată familia. Un ofiţer,
bergul de altădată, care mai ţine încă afişul tea­ logodnic al fetei mai mici, Signe, la vestea asta o pă­
trului, se joacă acum Un faliment, piesă în 4 acte răseşte. Lumea afară vociferează şi aruncă cu pietri
de Bjornstjerne Bjornson. E pentru întâia oară că ma­ în casa negustorului care a minţit toată viaţa.
rele scriitor norvegian apare pe scena românească. E o scenă de puterea unui uragan care prăbuşeşte
Numele lui e cunoscut la noi şi glasul lui de apostol toată familia lui Tjălde. în momentul acesta un ser­
al dreptăţii a răsunat adânc în sufletele noastre lo­ vitor aduce o scrisoare. E dela Sannăs, omul de în­
vite. Cine din ardeleni nu s’a închinat în faţa marelui credere al lui Tjălde, un tânăr sfios, cinstit şi mun­
cetăţean al nordului, în faţa avântatului apărător al citor. Toţi cred că scrisoarea lui Sannăs e scrisoarea
apăsaţilor, care cu inimă de frate a desvălit Europii de adio. Dar se înşală. Muncitorul, cu mâinile aspre
multe din neajunsurile pe care trebue să le îndurăm! şi înroşite — îi oferă lui Tjălde economiile sale de
S’a născut la 8 Decemvrie 1832 la Kviken în Nor­ 40,000 de lei câştigate prin muncă onestă.
vegia. Toată viaţa lui, o viaţă de luptă, el a fost omul Afacerile se pornesc iară, într’un fel modest la în­
de acţiune, apostolul care şi-a ridicat glasul de câte ceput, şi mergând din ce în ce mai bine, Tjălde îşi
ori a trebuit să se spuie adevărul. Ca poet, nuvelist, plăteşte mare parte din datorii şi îşi atrage sim­
romancier, conferenţiar şi orator politic, într’un cuvânt patia multora, până şi a advocatului Berent, care acum
în întreaga Iui activitate se întrezăreşte umanismul îl încurajază prin sfaturi prieteneşti după vre-o
lui Victor Hugo, înfrumseţat cu poezia lui Shelley şi trei ani, in actul din urmă, situaţia e limpezită, afa­
influenţat de filozofia lui Strauss şi Hartmann. Tolstoi cerile merg strună şi nobilul muncitor Sannăs vine
încă îşi are înrâurirea sa asupra operii marelui scriitor, să-şi ia rămas bun, voind să plece în America, la ru­
ceeace se vede aşa de limpede în lucrarea: „Mai pre dele sale. Toţi se întristrează şi se opun; până şi
sus de puterile noastre". mândra Valborg, fata mai mare a lui Tjălde, pe care
Teatrul a fost pentru Bjornson o tribună de pe Sannăs o iubiâ, dar de care a fost respins şi bruscat
care puteâ să-şi propage ideile lui democrate şi şi la început, acum îşi cere oarecum iertare şi îl roagă
le-a spus fără ocolire, chiar cu risicul de-a fi exilat, pe Sannăs să-i primească mâna. Sannăs se invoieşte
cum s’a întâmplat în 1858, când s’a ridicat cu vehe­ şi rămân cu toţii muncind fiecare in mod cinstit pentru
menţă contra politicei, moravurilor şi religiei. A scris propăşirea casei Tjălde.
mult, piese de teatru a scris vre-o nouă, din cari în Sfârşitul acestei piese e caracteristică pentru felul
româneşte nu s’a tradus decât „Noii căsătoriţi" lui Bjornson de a scrie. El arată întotdeauna pră­
(Biblioteca de popularizare) şi acum „Un faliment". pastia în care eşti ameninţat să cazi când n’ai o te­
Astăzi Bjornson e considerat ca unul dintre cei melie solidă; dar nu te lasă îngropat acolo, ci te ri­
mai mari poeţi actuali şi dimpreună cu lbsen, ca cel dică, arătând calea spre lumină, calea mântuirii. Aici
mai distins reprezentant al şcoalei nouă dela nord. trebue căutată deosebirea între el şi lbsen, care cu
Un faliment, e tradus de poetul B. 1. Hertrat. cruzime desface bandajele să-ţi arate rana ca să te
Aducem laude noului director pentru îngrijirea ce-o îngrozească; leacul nu ţi-1 dă, insă. lbsen par’că te-ar
dă la traducerea operelor străine. Cine a fost vre-odată închide într’o casă şi te-ar ţineâ închis acolo ca să-ţi
în biblioteca teatrală şi-a văzut acele rafturi pline de arate răul: atât, Bjornson însă îţi deschide întot­
traduceri fără valoare, făcute de mântuială de cine deauna o uşă secretă care duce spre bine, spre senin,
ştie ce diletanţi ai condeiului, nu poate decât să spre credinţa în viaţă, lbsen nu crede în viaţă, el e pe­
aproabe din toată inima curentul cel nou, adus de simistul pătruns, Bjbrnson crede, el e optimistul în
dl Pompil Eliad, care a încredinţat pe scriitorii noştri cel mai larg şi cel mai uman înţeles al cuvântului.
cei mai de frunte cu traducerea pieselor de teatru. Artiştii noştri au avut în interpretare părţi relevante.
Coşbuc, Brătescu-Voineşti, losif, Sadoveanu, Anghel, Piesa în desfăşurarea ei impune şi impresionează
Ranetti, şi alţii au fost invitaţi să sprijinească teatrul adânc pe spectatori.
cu traduceri îngrijite şi literare. în numărul viitor voi vorbi despre comedia lui E.
Un faliment ne arată ruina unui mare negustor, Augier, Guerin Notarul, tradusă de Brătescu-
Tjălde, care a ajuns prin fel de fel de apucături, s’a Voineşti şi despre reprezentarea „Năpastei" lui Ca-
susţinut prin minciună, a căzut apoi, ca să se ridice rageale. O.
iarăşi prin muncă cinstită.
Un faliment neaşteptat atrage luarea aminte a băn­ Vandalismnl din Blaj. în noaptea de 16Noemvrie
cilor norvegiene şi acestea însărcinează pe advocatul s’a săvârşit la Blaj un josnic atentat asupra pi etrei ,