Page 19 - 1908-23
P. 19
Nrul 23. 1908 LUCEAFĂRUL 561
de pe Câmpul libertăţii şi asupra crucei de pe dealul * Dl A. D. Xenopol, profesor de istorie la univer
viilor mitropolitane. Indivizi necunoscuţi (sperăm că sitatea din Iaşi, a ţinut in cursul lunii Noemvrie, în
vor rămânea şi de aci ’nainte „necunoscuţi", cel puţin Paris, 8 conferenţe, vorbind, între altele, despre Ori
înaintea poliţiei!) au perforat piatra istorică şi au ginea poporului român, Istoria Românilor din Austro-
aruncat-o în aer cu dinamită. Dimineaţa întreg Blajul Ungaria, Starea materială şi economică a poporului
a mers la locul atentatului şi au aflat fitile, şi resturi român, etc.
din piatra care eră ruptă în două. De altcum aten * La 9/22 Noemvrie s’a deschis în Bucureşti expo
tatorul n’a reuşit să atingă deadreptul piatra istorică, ziţia pictorilor D. Mihăilescu şi E. Sperlich, în pa
fiindcă aceasta e îngropată undeva în alvia Târnavei, cu latul Ateneului român. Expoziţia va fi deschisă până
prilejul unei inundaţii. Piatra de acum s’a pus mai la 1/14 Decemvrie.
târziu pentru a însemnă locul cel sfânt, şi oamenii de * La 9 Decemvrie se împlinesc trei sute de ani
50 de ani îşi vor aduce aminte încă de solemnitatea dela naşterea poetului englez Milton (1608 1674), au
cu care a fost aşezată noua piatră, însoţită la locul torul „Paradisului pierdut" (1658). Din acest prilej
de cinste cu mare alai al studenţimei şi clericilor din vor aveâ loc, în Londra, mari serbări ce vor ţinea dela
Blaj. 8 Dec. până la 15 Dec. Academia britanică va ţinea o
Crucea deasupra viilor mitropolitane e cu mult şedinţa solemnă, se va oficia o slujbă la care predica
mai veche. Sunt unii, cari susţin, că e chiar de sub va rosti-o episcopul Ripon, se vor ceti scrieri nepu
Inocenţie Clain, iar alţii, cu mai multă probabilitate, blicate de ale poetului, se vor da reprezentaţii tea
o atribue Episcopului Bob, care o ridicase după foa trale, iar în „British Muzeum" se vor expune manu
metea, ce bântuise atunci. E cu totul falşă deci nu scriptele lui.
mirea de „Crucea lui lancu", care s’a strecurat şi în Se ştie că Milton a fost orb şi şi-a dictat „Para
unele jurnale ale noastre. disul pierdut" care l-a făcut nemuritor. Scena aceasta
Faptul a stârnit o adâncă revoltă, care se va potoli e eternizată (1859) într’un tablou celebru al pictorului
cu atât mai greu, cu cât nimeni nu crede că făptuitorii belgian Nicaise de Keyser (1813—1887).
sacrilegi vor ajunge vr’odată pe mâna judecăţii. C.
* Sâmbătă la 21 c. a avut loc în Sibiiu, sala Unicum,
*
concertul Meseriaşilor români. Un program
Ştiri. Luni, 10/23 Noemvrie, s’a reprezentat pe scena frumos, din executarea căruia s’au putut constată noi
teatrului naţional din Bucureşti, „Mărul", o dramă ori progrese. După concert a urmat joc. Mai toate damele
ginală a colaboratorului nostru Z. Bârsan. Piesa a erau în costumul naţional care le prindea de minune şi
fost foarte bine primită. în numărul viitor vom re nu te mai săturai privindu-le, când jucau hora legănată
veni mai pe larg. şi celelalte jocuri româneşti pe cari le jucau cu mult
mai multă graţie decât plicticosul boston etc.
* Calendare. în editura librăriei W. Krafft din Sibiiu
Când dl Tordăşian, preşedintele reuniunei me
au apărut şi anul acesta calendarele cari de ani în seriaşilor, s’a apropiat de noi cu vestita Dsale pălărie
delungaţi văd lumina tiparului. Siint patru la număr: „Dzeu vede" ne-a cuprins un simţământ de adânc
„Calendar pe anul comun 1909“ (cu litere cirilice, respect faţă de acest om ce de atâţia ani îşi urmează
anul CXVII pr. 50 fileri); „Calendarul Săteanului" cu atâta stăruinţă şi desinteres, munca neobosită,
(anul XVII! pr. 30 fileri); „Amicul Poporului" (anul care dorim să-l ducă şi nu ne ’ndoim că ’l va duce
XLIX pr. 70 fileri) şi „Posnaşul" (calendar umo la frumoasă izbândă.
ristic, anul XIV pr. 60 fileri). Pe lângă execuţie teh
nică frumoasă, calendarele aceste se disting prin cu * Cu începere dela 6 Decembrie n. în sala festivă
prinsul lor ales cu multă pricepere, — mai ales ca a Muzeului Asociaţiunii se vor ţinea în fiecare Dumi
lendarul „Amicul Poporului", întocmit de preotul I. necă, la 6 ore seara, concerte, reprezentaţii teatrale
Popoviciu, şi „Posnaşul", redactat de Ermil Borcia. şi conferinţe aranjate de biroul central al Asocia
în afară de partea literară şi hazlie, calendarele aceste ţiunii. în prima Duminecă (6 Dec. n.) va fi o serată
au un însemnat număr de ilustraţii actuale. muzicală, aranjată de damele din Sibiiu; în a 2-a
în editura tipografiei H. Meltzer din Sibiiu a apărut (13 Dec. n.) conferinţă despre Tolstoi a dlui Oct.
„Calendarul Poporului" (anul XXIV. pr. 40 f.), cu C. Tăslăuanu; în a 3-a (20 Dec. n.) reprezentaţie tea
ilustraţii şi un bine ticluit „Răvaş" al întâmplărilor trală: „Casă Veche" de Theuriet, jucată de dile
anului trecut. tanţi sub conducerea dlui I. Enescu; în a 4-a Duminecă
Dl V. Babi, funcţionar ia „Bihoreana", (Oradea (27 Dec. n.) conferinţa (cu proiecţiuni) dlui prof.
mare) publică pentru întâiaşdată un „Calendar portativ A. Bratu despre Raffael. Preţurile de intrare: de per
al funcţionarilor de bancă români" (preţul 2 cor.), cu soană 50 de fii.; pentru studenţi 20 fii. Programul
bogate informaţii despre chestiunile financiare şi două lunei Ianuarie se va publică la timpul său.
tablouri: unul al funcţionarilor dela băncile române; * Anunţăm cu plăcere publicului nostru cetitor că,
şi al doilea al băncilor române. Cele 147 instituţii fi începând cu acest număr, dl Bogdan-Duică şi-a reluat
nanciare câte avem (cu un capital social de aproape corespondenţa din Bucureşti, întreruptă din
20 milioane; fond de rezervă peste 7 mii., şi fond de cauza ocupaţiilor dsale.
penziune 1 mii. şi jum.) susţin 671 de funcţionari. * La 31 Octombrie v., bilanţul Teatrului naţional
Alte calendare nu ni s’au trimis la redacţie. din Bucureşti s’a încheiat cu un excedent de 11,483 lei.
