Page 11 - 1908-24
P. 11

Nrul 24, 1908.             LUCEAFĂRUL                        575
         a  fost  cel  dintâiu,  care  a  accentuat  mai  răs­  tatea  lui  şcolară  sunt  aşa  de  interesante  şi
         picat această teorie artistică, care a fost împru­  instructive,  încât  ele  ar  trebui  să  formeze
         mutată  şi  de  literatura  noastră  românească.   subiectul  unei  conferinţe  de  sine  stătătoare.
         Ideile  lui  Bielinskii  mort  la  1848  —  şi  hăr­  De  astădată  nu  ne  putem  ocupă  decât  în
         nicia  redactorului  Nekrassof  au  dat  viaţă  du­  treacăt cu ele.
         rabilă  revistei  C o n t i m  p o r a n u l ,   care  a   Criteriul  pedagogiei  lui  e  libertatea,  şi
         fost  cel  mai  de  seamă  organ  al  progresiş­  singurul  metod  —  experienţa.  Poporul  trebue
         tilor  din  Rusia  până  la  1866,  când  guvernul   educat  după  ideile  lui  şi  în  vederea  vieţii
         i-a pus cruce.                    pe  care  o  trăeşte.  Tolstoi  nu  admite  nici  o
           Tolstoi  n’a  prea  fost  încântat  de  republica   silă  şi  nici  o  disciplină  în  şcoală.  Elevii  lui
         scriitorilor  dela  C o n t i m  p o r a n u l   şi  nu  s’a   din  Iasnaia  Poliana  i  se  sue  pe  umere  şi  sar
         identificat  cu  tendinţele  ei.  El  eră  pe  atunci   pe  bănci,  dacă  nu  ştie  să  le  încătuşeze  aten­
         aderent  al  artei  pure,  al  artei  lipsite  de  orice   ţiunea.  Şi  cu  acest  metod  copiii  lui  au  făcut
         tendinţe vremelnice. 1 )          progrese  cu  mult  mai  mari  ca  cei  din  şcoalele
           Scriitorii  din  jurul  revistei  l-au  primit  cu   oficiale.  Tolstoi  a  scos  o  foaie  pedagogică,
         braţele  deschise  şi  cu  dragoste  colegială.   în  care  şi-a  expus  pe  larg  părerile  despre
         Tolstoi  nu  s’a  putut  apropia  însă  de  nici   educaţie,  a  scris  abecedare,  cărţi  de  cetire
         unul  dintre  ei.  Mai  târziu  i-a  numit  „oameni   şi  tot  ce  se  cere  într’o  şcoală  poporală.  A
         imorali  şi  indivizi  fără  nici  o  valoare".  între   purtat  polemice  aprinse  cu  pedagogii  Rusiei,
         scriitorii  dela  C o n t i m  p o r a n u l   eră  şi  Tur-   cari  au  fost  siliţi  să  recunoască  că  programul
         ghenief,  cu  care  s’a  certat,  îndată  după  în­  pedagogic  al  lui  Tolstoi  cuprinde  multe  idei
         tâlnire.  Tolstoi  avea  obiceiul  de  a  fixa  oa­  sănătoase  şi  multe  dintre  ele  au  şi  fost  aplicate
         menii  cu  cari  vorbea  şi  cu  cât  cineva  erâ   în  şcoalele  poporale  din  imperiul  rusesc.  în
         mai  mare  autoritate,  cu  atât  căută  să-l  con­  întregime n’au fost primite însă nici până astăzi.
         trazică  mai  ironic.  Turghenief  nu  putea  su­  în  toamna  anului  1862  se  însoară  cu  una
         feri  purtarea  asta  „brutală".  Alai  târziu,  aceşti   dintre  fiicele  doctorului  Bers.  Căsătoria  l-a
         doi  mari  scriitori  ai  poporului  rusesc  s’au  cer­  făcut să se simtă o vreme fericit şi renăscut.
         tat  cumplit,  au  ajuns  chiar  să  se  bată  în  duel  şi   La  un  an  dupăce  se  însoară,  în  romanul
         n’au vorbit unul cu altul vre-o 15 ani. La bătrâ­  R  ă z b o i   u   ş i   p a c e  (cap. VI.) pe care-1 înce­
         neţe  s’au  împăcat,  dar  nu  s’au  împrietinit;  s’au   puse,  pune  următoarele  cuvinte  în  gura  prin­
         admirat  şi  iubit  ca  scriitori,  dar  ca  oameni   cipelui Andreiu, unul dintre eroii romanului:
         nu s’au înţeles niciodată.          „Nu  te  însura  niciodată,  prietine,  niciodată.
           După  un  an  de  viaţă  sgomotoasă  în  Peters-
                                           Te  sfătuesc  să  nu  te  însori  înainte  de  a  zice
         burg,  Tolstoi  iasă  din  armată  (la  26Noemvrie   că  ai  făcut  tot  ce-ai  putut  face,  înainte  de  a
         1856).  Apoi  trăeşte,  când  în  Moscva,  când   încetă  să  iubeşti  pe  femeia  pe  care  ţi-ai
         în  Iasnaia  Poliana,  ducând  aceeaşi  viaţă;  are   ales-o,  înainte  de  a  vedea  limpede  cum  e  ea.
         o  aventură  de  dragoste  pe  care  a  eternizat-o   Altfel  te  înşeli  amar  şi  ireparabil.  însoară-te
         în  opera  „Fericire  casnică";  scrie  bucăţi  lite­  când  eşti  moşneag,  când  nu  mai  eşti  bun  de
         rare,  pe  cari  le  cunoaştem  deja;  pierde  pe  fra­  nimic  altceva...  Altfel  se  prăbuşeşte  tot  ce-i
         tele  său  Nicolae,  a  cărui  moarte  îi  zdruncină   frumos  şi  mare  în  tine...  Se  ţânduresc  în
         şi  mai  tare  credinţa;  între  anii  1861/2  e  ju­
                                           nimicuri.  Da,  da,  da,  nu  te  uită  aşa  de  mirat
         decător  de  pace;  face  două  călătorii  în  străi­  la  mine.  Dacă  mai  aştepţi  ceva  dela  viitor,
         nătate  ca  să  studieze  şcoalele  poporale  şi  în   vei  simţi  pas  de  pas  că  pentru  tine  toate
         anul  (1861),  când  se  desfiinţează  iobăgia  în
                                           s’au  sfârşit,  toate  s’au  îngropat  —  nu-ţi  mai
         Rusia,  deschide  o  şcoală  poporală  în  Iasnaia   rămâne  decât  salonul.  Şi  în  salon  eşti  pe
         Poliana.                          aceeaşi  treaptă  cu  orice  lacheu  de  curte  şi
           Ideile pedagogice ale lui Tolstoi şi activi-
                                           cu orice idiot.
           ')  într’un  discurs  de  recepjiune  la  societatea  iubi­
         torilor  de  literatură  din  Moscva  şi-a  desvoltat  pe  larg   Femeia  mea  e  o  femeie  minunată...  Ea
         (la 4 Febr. 1859) părerile despre arta pură.  face parte dintre acele femei rare, despre
                                                                      2*
   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15   16