Page 19 - 1908-24

Nrul 24, 1908. LUCEAFĂRUL 583
bucăţi, D u m n e z e u v e d e a d e v ă r u l ş i că adevărata îndreptare socială se poate
C a z a c i i . realiză numai prin desăvârşirea religioasă-
Dintre operile mai mari pe cari le-a scris morală a indivizilor singuratici.
în epoca lui religioasă, amintim: M o a r t e a Programul lui social c un program anar-
l u i I v a n I l i c i , S o n a t a K r e u z e r , ro­ chist creştin, care l-a înduşmănit cu toată
manul î n v i e r e şi drama P u t e r e a î n t u - lumea, atât cu reacţionarii cât şi cu revolu­
n e r e c u l u i . Toate sunt o ilustrare a con­ ţionarii. Iar ţăranii, pentru binele şi fericirea
cepţiei lui religioase. Romanul î n v i e r e , în cărora profesează Tolstoi principiile sale so­
care descrie destrăbălarea morală a socie­ ciale, nu-1 înţeleg, fiindcă nu-1 pot înţelege.
tăţii ruseşti, dădu prilej sf. sinod din Rusia Unul dintre biografi a asemănat viaţa lui
să-l excomunice din sânul bisericii ortodoxe. Tolstoi cu o piramidă întoarsă cu vârful în
jos. Cu cât te urci mai sus, cu atât peri­
Tolstoi se ridică şi împotriva întregei ordine
feria sufletului său are orizonturi mai largi,
sociale şi împotriva întregei civilizaţii ome­
neşti, pe care o numeşte: m i n c i u n ă . Ce mai misterioase, mai neînţelese.
înseamnă progresul nostru cultural, când Noi ne oprim aici şi să fim mulţumiţi, dacă
putem cunoaşte şi pricepe măcar în liniamente
în vremea telegrafelor, telefoanelor, motoa­
relor etc., nouăzeci şi nouă la sută din ome- generale personalitatea acestui uriaş cugetător
nime trăieşte în sclăvie şi mii de oameni se al poporului rusesc. 0 ct. C. Tăslâuanu.
prăpădesc prin fabrici ? Ce ne foloseşte în­ Bibliografie. Operile lui Tolstoi (o parte
treaga cultură şi civilizaţie, dacă nu se pot
sunt traduse şi în româneşte).
împărtăşi toţi oamenii de ele, dacă nu pot Paul Birukof, Leo N. Tolstois Biographie und
ferici omenirea întreagă? Aceste ieşiri îm­ Memoiren, Moritz Perles, Wien und Leipzig, Bd. 1.
potriva culturii şi civilizaţiei, au făcut pe nişte 1906, Bd. II. 1909.
E. M. de Vogiiă, Le Roman russe, Librairie Pion,
nemţi să-l numească „Canibal tnoral“ şi „lup Paris, sixieme edition, 1906.
bătrân de stepă“.
S. A. Wengerow, Grundziige der Geschichte der
Filozofia socială a lui Tolstoi nu admite neuesten russischen Litteratur. Veri. Joh. Rade, Berlin
nici o guvernare, nici o stăpânire. Tolstoi crede 1899.

S o n e t .

Prin geamurile sparte trece vântul In chivotul de-argint ce altădată
Şi duce frunze moarte în chilie; Păstră atâtea taine de sfinţenii,
E veche mănăstirea şi pustie Păianjenii şi colbul se desfată...
De pare ’ncremenită cu pământul.
Înfiorat de recele muţenii
Un muşunoiu de peatră ’nfipt în glie, Şi de pustiul celor ce s’arată,
Unde ’nchinarea ’n cânt îşi luă avântul Hă poartă gându ’n lumea de vedenii.
Spre-acela care a purces pământul... C. Ardeleanu.
Bătrâne vremi au fost şi n’au să fie!