Page 26 - 1908-24

590 LUCEAFĂRtTL Nrnl 24, 1908.

viaţa le eră cu mult mai grea. Boalele acelea Atunci Dumnezeu îşi zise:
cari, în închipuirea lui Dumnezeu, ar fi fost Dacă nici prin acest mijloc nu poţi face
să-i unească, îi desbinâ şi mai mult. Cei pe oameni să înţeleagă care le-ar fi fericirea,
cari cu puterea sileau pe ceilalţi să mun­ trăiască cum vor şti, cu suferinţele lor.
cească, îi sileau tot cu puterea să-i îngrijască, Şi Dumnezeu părăsi pe oameni.
în timpul boalei şi, prin urmare, ei înşişi nu Rămaşi singuri, oamenii trăiră vreme ’n-
îngrijeau de bolnavi. Şi cei cari erau siliţi delungată fără a ’nţelege ce le lipsea spre
să lucreze pentru un stăpân şi să caute bol­ a fi fericiţi. Abia în timpul din urmă, unii
navii, erau atât de cuprinşi încât nu aveau dintre ei începură a pricepe că munca nu e
vreme să îngrijască de bolnavii lor de acasă, bine să fie o groază pentru unii şi o siluire
pe cari îi lăsau fără ajutor. pentru alţii, ci trebue să fie tovărăşia care
Pentruca bolnavii să nu împiedece plă­ uneşte toţi oamenii. Ei începură a înţelege
cerile bogaţilor, îi aşezau în nişte case de­ că, în vederea morţii, care în tot ceasul îi
părtate unde sufereau şi mureau, nu încunju- ameninţă, singurul lucru înţelept al fiecărui
raţi şi plânşi de ai lor, ci pe mânile unor fiinţe om e să-şi petreacă în dragoste şi în bună
plătite ca să vadă de ei şi cari îngrijesc bol­ înţelegere anii, săptămânile, ceasurile sau cli­
navii nu numai fără milă, dar chiar cu des- pele dăruite fiecăruia.
gust. Afară de aceasta, cea mai mare parte din începură a pricepe că boalele nu numai
boale fiind recunoscute ca lipicioase, oamenii, că nu au să fie pricina desbinării între oa­
de teamă să nu se molipsească, nu numai meni, ci dimpotrivă un îndemn, la înfrăţire
că nu se apropiau de bolnavi, dar se de­ şi la iubire.
părtau chiar şi de cei ce îi îngrijau.

C r o n i c ă .
Teatrul naţional din Bucureşti. Paralel cu „Fali­ tere tot aşa de bine definite, cari toate au un cusur:
mentul" lui Bjdrnson s’a jucat în ultimul timp „Guerin prea vorbesc mult (cinci acte!) pentru nimica toată.
notarul" (maître Guerin) comedie în cinci acte, în Muţumită nsă inteligentei interpretări a dlui Liciu,
proză de Emil Augier, tradusă de Brătescu-Voineşti. în rolul inventatorului, şi a dlui Sorean, în notarul
Autorul acestei piese a fost un moralist al bur­ pehlivan, piesa s’a susţinut şi a făcut câteva seri
gheziei, care după Scribe şi Dumas s’a ridicat în distracţia spectatorilor. în această piesă a intrat pe
contra romantismului „imoral" şi a făcut toată viaţa scena teatrului tânăra artistă, cunoscută de noi toţi
pe poetul-om de treabă. Chiar intrarea lui în Aca­ şi iubită, dna Olimpia Bârsan, care, deşi întFun
demie a fost salutată de Lebrun cu cuvintele că rol de cochetă, nepotrivit t'irei sale sincere, a fost
„morala a fost încoronată şi de multeori când Aca­ aplaudată cu căldură de publicul bucureştean.
demia ţineâ să dea un premiu unei piese de teatru S’a mai jucat în ultimele zile „Manase" de R.-Ro-
alegea una de Augier." man; „Năpasta" de Caragiale, în care veteranul loan
Ca om politic, a luptat mult pentru sufragiul uni­ Petrescu, cel mai mare temperament al teatrului na­
versal în Franţa şi teatrul pentru el a fost o tribuna ţional, are o monumentală creaţie în Dragomir; „Noaptea
de pe care şi-a propagat ideile sale politico-morale. furtunoasă", unde popularul nenea Iancu Brezeanu ne
In piesa de care ne ocupăm e vorba de-un castel face să ne uităm de necazuri în rolul lui Ipingescu
şi în toate cinci actele se dă din mai multe părţi şi „Fântâna Blandusiei", în care măestrul Nottara ne
lupta pentru câştigarea acestui castel. în multe scene dă pe Horaţiu dela prima intrare.
lungi şi de multe-ori plicticoase, nu fiindcă ar fi rău Teatrul îşi urmează cursul său regulat, fără prea
scrise, ci fiindcă nu mai sunt in gustul nostru, Augier multă reclamă, dar susţinut de publicul, care — o
ne arată câteva caractere bine colorate, între cari un mărturisim — a început să iubească prima noastră
inventator care toată viaţa a umblat după himere şi scenă.
şi-a pierdut toată averea. Apoi un notar şiret, lucru După câteva săptămâni de repetiţii, Luni, s’a jucat
mare, personagiul de frunte al piesei, care unelteşte pentru întâia oară „Mărul", dramă în 2 acte de Z.
în toate felurile să puie mâna pe castel şi la urmă Bârsan, cu subiect din viaţa noastră ardelenească.
rămâne cu buzele umflate. Mai sunt apoi alte carac­ Piesa a avut succes; după actul I. cortina s’a ridicat