Page 27 - 1908-24

Nrul 24, 1908. LUCEAFĂRUL 591

de cinci ori şi autorul a fost chemat la rampă. Mai Conferinţe la Braşov. Duminecă în 16 Nov. v. dl
pe larg vom vorbi în numărul viitor, de astădată fiind proî. Nicolae Bogdan, actualul director al despărţă­
o prea mare aglomeraţie de material. mântului I. al Asociaţiunii, a deschis seria de confe­
* rinţe din anul acesta, întreţinând publicul despre
Conferinţele şi Seratele Asociaţiunii. Cu o deo­ nota n aţională a scrierilor lui Eininescu. In
sebită bucurie constatăm că o parte a despărţă- tenţia conferenţiarului a fost de a înlătură prejudi-
mintelor Asociaţiunii s’au hotărit să ţină, în cursul ţiile formate în această chestiune. Lămurind stările
iernii, conferinţe şi să aranjeze serate, cari desigur sociale şi politice înainte de anul 48, ocupându-se cu
vor fi primite cu interes de public. In Sibiiu biroul „redeşteptarea naţională", arătând în goliciunea ei
central aranjează serate muzicale, reprezentaţii teatrale superficialitatea guvernelor României în încercarea de
şi conferinţe în fiecare Duminecă la orele 6 seara, a introduce reforme în viaţa de stat, referindu-se
în sala festivă a Muzeului Asociaţiunii. Seria acestora la poeziile lui Eminescu şi la articolele lui de publi­
s’a început Duminecă, în 6 Dec. n., cu o serată muzi­ cist, vorbeşte cu căldură de dragostea de neam a
cală sub conducerea d-nei Minerva Brote cu urmă­ poetului şi de încrederea neţărmurită a lui în puterea
torul program: de viaţă a Românilor, apoi de disgustul lui faţă de
1. C. M. Weber: Duet din opera „Eurianthe" „patriotismul de bâlciu al reclamagiilor". Scoate la
(sopran şi mezzosopran cu acomp. de piano), cântat iveală ura neîmpăcată contra străinilor, care atât de
de d-nele Crişan şi Triteanu. des şi sub forme atât de diferite glăsueştc în scrie­
2. Tib. Brediceanu: Jocuri româneşti (piano rile poetului şi ale publicistului M. Eminescu şi aduce
solo), a) Brâu 111, b) învârtită 1, c) Măzărica, executate în legătură ideile lui naţionaliste cu mişcările recente
de însuşi compozitorul. din regat.
3. Trei cântece (sopran solo cu acomp. de piano): Duminecă în 23 Nov. n. a vorbit, pe înţelesul tu­
a) G. Dima : A venit un lup in crâng; b) Tib. Bre- turor, dl prof. A Ciortea despre electricitatea în ge­
diccanu: Cine m’aude cântând; c) G. Dima: Se- nere şi în special despre instalaţiunea electrică
guidilla, cântate de d-na Crişan. la Braşov. Practic şi actual ca în totdeauna, dl
4. Oct. Goga: Prima lux, declamaţie de d-şoara Ciortea avusese de gând să vorbească despre maşina
Victoria Dunca. de sburat, dar a preferit a-şi schimbă tema. Pentruca
5. Borgheze: O salutaris Hostia (bariton solo cu publicul să poată înţelege explicarea instalaţiunii
acomp. de piano), cântat de dl O. Murăşan. electrice, a analizat noţiunea electricităţii, făcând ex­
6. H i 11 e r: Două terţete (sopran, mezzosopran şi perienţe cu maşina dinamică, a enumerat toate lucră
alt, cu acomp. de piano), a) Noaptea; b) Zefirul, rile necesare pentru a câştigă energia numită electri­
cântate de d-nele Crişan, Triteanu şi d-şoara Lupeanu. citate, a arătat felul cum va fi condusă electricitatea
Acompaniamentul la pian, cu adevărat artistic, l-a în oraş, cum va fi aplicată la iluminarea oraşului şi
susţinut d-na Minerva Brote. la industrie, şi avantajiile luminei electrice faţă de
Duetele şi terţetele au fost pe deplin reuşite. D-na celelalte feluri de iluminare, dar nu a uitat a face
Crişan ca solistă, mai ales în bucata „Cine m’aude publicul atent să fie pregătit şi la eventualele eclipse
cântând", şi-a dovedit talentul de interpretare şi far­ ale luminii electrice.
mecul vocii sale în plină putere. D-nul Tib. Bredi­ Publicul destul de numeros a urmărit cu atenţiune
ceanu şi-a executat pentru primaoară în public fru­ interesantele conferinţe şi prin aplauzele sale a mulţu­
moasele sale compoziţii româneşti. Măestria şi tempe­ mit conferenţiarilor pentru plăcerea ce i-au procurat-o.
ramentul artistic, cu care a interpretat subtilele frumu­ * L.
seţi ale cântecelor poporale, a cucerit şi entuziasmat Turneul D-nei Agatha Bârsescu-Radovici. Ce­
publicul. Dl Octavian Murăşan cu vocea-i puternică lebra noastră artistă dramatică, Agatha Bârsescu-Ra­
şi limpede de bariton a stors admiraţia publicului. dovici, s’a hotărît să facă un turneu în Ardeal, înainte
D-şoara Dunca a recitat cu sentiment poezia „Prima de-a părăsi Europa, pentru angajamentul ce-1 are la
lux" de Octavian Goga. întreaga serată a fost numai primăvară in America. E regretabil că nu i-a fost cu
însufleţire. Sala plină a aplaudat din inimă frumoasele putinţă să obţie concesiune şi pentru trupa Dsale.
prestaţiuni artistice, chemând pe cântăreţe şi cântă­ Cu toate aceste, după cum putem vedea din recenziu-
reţi să biseze bucăţile mai reuşite sau să cânte altele nile ziarelor, din toate oraşele pe unde s’a oprit, repre­
noui. Publicul sibiian are să mulţumească clipele zentaţiile au avut cel mai desăvârşit succes.
plăcute ale seratei d-nei Minerva Brote, care a bine­ La Braşov a jucat trei seri de-arândul. In prima
voit să ia asupra sa aranjarea seratelor muzicale. seară întreg rolul din „Medea" lui Legouve, dupăce
In Dumineca a 2-a dl Octavian C. Tăslăuanu a mai întâiu un domn profesor a cetit cuprinsul piesei.
ţinut conferinţa despre Tolstoi, pe care o publicăm A doua seară a jucat scenele cele mai însemnate din
în întregime în numărul de faţă. „Phedra" de Racine şi „Sapho" de Grillparzer.
In Dumineca a 3-a diletanţii din Sibiiu vor juca Iar seara a treia, la insistenţele publicului străin, a
o piesă teatrală, iar în Dumineca a 4-a dl Bratu va jucat, în limba germană, scene din „Deborah“ şi
vorbi despre Raffael, având la îndemână peste 60 de „Faus t“.
diapozitive colorate din tablourile pictorului. însufleţirea a fost mare. Tinerimea, sărbătorind
* totodată şi jubileul de 25 de ani dela primul debut