Page 28 - 1908-24
P. 28

592_____________________ LUCEAFĂRUL                    Nrul 24, 1908.

            al  Agathei  Bârsescu,  a  oferit  artistei,  noastre  o  cu­  *  Doctrina  religioasă  a  lui  Tolstoi  a  făcut  cuceriri.
            nună  de  lauri.  De  aci,  d-na  Bârsescu  —  anunţată  de   Există  trei  comunităţi  tolstoiste,  în  cari  individualită­
            mai  nainte  de  cătră  comitetul  societăţii  pentru  fondul   ţile  egoiste  sunt  excluse;  în  sânul  acestor  comunităţi
            de  teatru,  care  i-a  dat  tot  sprijinul  —  a  trecut  la  Blaj   nu  se  primesc  decât  oameni  altruişti,  a  căror  prin­
            unde  în  loc  de  o  reprezentaţie,  cum  eră  proiectat,   cipiu  de  viaţă  e  caritatea.  Prima,  fondată  la  Tach-
            blăjenii  entuziasmaţi  de  jocul  neîntrecut  al  artistei  au   kent,  de  cătră  un  fost  oficer,  se  ocupă  cu  cultivarea
            insistat  să  mai  dea  o  reprezentaţie,  învitându-o  şi   stepelor.  A  doua  se  găseşte  la  Charcof  în  Caucaz  şi
            pentru Anul-Nou când va sfârşi turneul. Atunci, doamne   numără  12  familii.  A  treia,  cea  mai  importantă,  fusese
            şi  domni  din  societate  vor  învăţă  rolurile  dintr’o  piesă,   fondată  la  1901  în  America,  la  Christschurch  Hauts
            pentru  a  înşghebâ  o  mică  trupă  de  diletanţi;  o  idee   de  cătră  scriitorul  Tchercof.  Coloniştii  ruşi  din  Ame­
            cât se poate de fericită.         rica  se  constitue  cei  mai  mulţi  în  comunităţi  agricole,
             După  Blaj  a  urmat  Făgăraşul.  Din  recenziunea   a căror evanghelie e cea a lui Tolstoi.
            amănunţită  a  foii  „Ţara  Oltului"  se  poate  oricine   Admiratorii  şi  ucenicii  apostolului  din  iasnaia  Po-
            încredinţa  de  primirea  strălucită  şi  succesul  ce  a  avut   liana  leagă  multe  nădejdi  de  viitorul  doctrinei  Tol­
            acolo  d-na  Bârsescu,  care  de-aci  a  trecut  la  Orăştie,   stoiste.
            apoi  la  Haţeg,  Lipova,  Arad,  Caransebeş,  Lugoj,  unde   *  Colonia  română  din  Viena  a  sărbătorit,  în  ziua
            nu  ne  îndoim  că  s’a  bucurat  de  aceleaşi  succese  şi   de  27  Noemvrie,  jubileul  de  60  de  ani  de  vârstă  a
            primiri  însufleţite.  Marţi  la  15  Dec.  n.  va  juca  în  Ora-   doctorului  Sterie  N.  Ciurcu,  căruia  i  s’a  predat  cu
            viţa, iar Sâmbătă 19 Dec. n. în Abrud.  acest  prilej  o  plachetă  de  bronz  cu  chipul  lui.  Seara
             Turneul  d-nei  Bârsescu  va  contribui  desigur  foarte   a  avut  loc  un  banchet,  la  care  au  luat  parte'  toţi  frun­
            mult  la  desăvârşirea  gustului  artistic  al  publicului   taşii  români  din  Viena,  ajutorul  de  primar  Dr.  Neu-
            nostru.        *                  mayer,  ca  reprezentant  al  oraşului  Viena,  secretarul
             Ştiri.  Ilustraţiile  „Sălişteancă  la  războiu“  şi  „Ţă­  de  legaţie  1.  Argetoyanu,  ca  reprezentant  al  legaţiunii
            răncuţa",  publicate  în  numărul  23  al  revistei  noastre,   române  şi  a.  m.  Au  ţinut  toasturi  ajutorul  de  primar
            sunt  lucrate  după  fotografiile  artistice  ale  dlui  Emil   Neumayer  în  numele  oraşului  Viena,  dl  Argetoyanu
            Fischer, fotograf în Sibiiu.      în  numele  legaţiei  române,  generalul  i.  p.  Lupu  în
             *  La  10  Decemvrie  n.  a  răposat  în  Sibiiu,  în  vârstă   numele  coloniei  române,  dl  Cor.  Pop  în  numele  Socie­
            de  76  de  ani,  Wilhelm  Krafft  senior,  proprietarul  li­  tăţii „România Jună" şi alţii.
            brăriei  şi  tipografiei  W.  Krafft,  —  a  căror  conducător   Trimitem  şi  noi  jubilantului  felicitările  noastre  căl­
            a fost timp de 40 de ani.         duroase.
             W.  Krafft  se  poate  numără  printre  cei  dintâi  li­
            brari  cari  s’au  îndeletnicit  cu  publicarea  şi  desfacerea
            de  cărţi  româneşti,  editând  cărţi  didactice,  literare,   Poşta Administraţiei.
            scrieri  de  popularizare,  calendare  etc.,  între  altele  şi   îmbunătăţind  şi  hârtia  ediţiei  pentru  preoţi,
            „Enciclopedia  română"  în  3  volume  mari  —  contri­  învăţători  şi  studenţi,  am  fost  nevoiţi  să  urcăm
            buind  astfel  şi  el  la  răspândirea  luminii  în  cele  mai   preţul  acestei  ediţii  dela  7  cor.  —  la  8  coroane
            largi straturi ale poporului român.  pentru  Ungaria  şi  dela  12  cor.  —  la  14  coroane
             Om  muncitor,  conştiincios  şi  pricepător  în  meseria   pentru   România.   Preţurile   celorlalte   ediţii   au
            lui,  şi-a  câştigat  stima  şi  respectul  tuturor  celor  ce   rămas neschimbate.
            l-au cunoscut.                    Ed. simplă,   Ungaria:  1  an 12  cor.; 6  luni  6 cor.
             *  Dl  preot  Aurel  Nistor  din  Arpatac  (Treiscaune)  din   „   România:  1  an 16  cor.; 6  luni  8 cor.
            încredinţarea Asociaţiunii ţine mai multe prelegeri po­  Ed. de   lux, Ungaria:  1  an 20  cor.; 6  luni  10 cor.
            porale  în  Ţara-Oltului.  Până  acum  a  ţinut  în  Şinca-   „   România:  1  an 25  cor.; 6  luni  13 cor.
            nouă,  Mândra,  Ohaba,  Văleni,  Şinca-veche,  Perşani   Adm. rev. „Luceafărul".
            Hurez,  lleni  şi  Râuşor.  Pretutindeni  poporul  l-a  primit
            ca  pe  un  adevărat  apostol,  cerându-i  sfaturi  şi  îndru­  Se  caută  spre  cumpărare  „Luceafărul"  numărul  21
            mări.  Exemplul  dlui  Nistor  ar  trebui  urmat  de  câţi  mai   din  1903  (an.  II.)  şi  numărul  6  din  1905  (anul  IV.).
            mulţi  preoţi  şi  învăţători,  căci  numai  aşa  îşi  vor  putea   A se adresă administraţiei. *
            răscumpăra frumosul nume de „luminători ai poporului."  O  librărie...?  Atragem  atenţia  cetitorilor  noştri
             *  Dl B. Şt. Delavrancea, nuvelistul nostru neîntrecut,   din  Bucureşti  asupra  librăriei  „La  Ghiozdan"  (L.  Gher-
            a terminat o dramă istorică-naţionalâ „Ştefan cel mare",   man) care un an de zile a primit regulat revista noastră,
            tratând ultimele zile ale marelui Voevod român.  iar  acum  nici  la  repeţite  rugăminţi  nu  vrea  să  ne
             ♦Am  primit  la  redacţie:  „loan  Gheţie:  Dicţionar  ma-
            ghiar-român  şi  român-maghiar"  (2  voi.  803  şi  501  p.)   achite datoria. Nici răspuns măcar nu ni-a dat.
                                                             *
            Budapesta,  Ed.  „Franklin  târsulat".  Preţul  părţii  magh.-   Rugăm  toţi  abonaţii  noştri  cari  doresc  să  aibe
            român  10  cor.,  rom.-magh.  6  cor.  —  O  lucrare  foarte   scoarţe pentru colecţia anului 1908, să ne trimită pre­
            serioasă  şi,  mai  ales  partea  tnagh.-română,  foarte  reu­  ţul  lor  (2  cor.  +  20  fii.  porto.  Recom.  +  45  fii.)  până
            şită.  Lipsa  unui  dicţionar  al  limbii  române  şi  ma­  cel mult la 15 Ianuarie 1909.
            ghiare  s’a  simţit  de  mult  şi  lucrarea  dlui  prof.  Gheţie
            umple un gol mare în lexicografia acestor limbi.  Redactor: OCT. C. TĂSLĂUANU.
                                    TIPARUL LUI W. KRAFFT ÎN SIBIIU.
            Atragem atenţia abonaţilor noştri asupra „Premiilor" publicate în numerele precedente.
   23   24   25   26   27   28