Page 7 - 1908-24

Nrul 24, 1908. LUCEAFĂRUL 571
călăuziţi de preceptele credinţei, pe care o e trimis ca curier la Petersburg, de unde nu
învăţau, ci tocmai de contrariul"; vedea că se mai întoarce în armată.
„credinţa nu are nici o înrâurire, nici asupra în oştire a lăsat cea mai bună impresie,
vieţii, nici asupra relaţiilor dintre oameni". în amintirile ofiţerilor găsim multe date
Dela vârsta de 16 ani nu se mai rugă şi despre bravura şi despre serviciul lui con-
nu se mai ducea la biserică din convingere, ştienţios. Unul dintre ei ne spune că „Tolstoi
ci din obişnuinţă. Avea o credinţă, pe care în brigadă avea reputaţia unui bun călăreţ,
nu o putea înţelege, nu o putea defini. Se camarad brav şi atlet. Era în stare să ridice
găseâ într’o stare de îndoială latentă. dela pământ, cu mânile întinse, un om care
cântărea 80 kg. în sporturile corporale eră ne­
Dupăce părăseşte universitatea, la 1847,
stă o vară în lasnaia Poliana. Toamna se întrecut. I se mai atribuiau o mulţime de anec­
duce la Petersburg să-şi facă examenele. Pe dote hazlii, pe cari le ştiâ povesti cu mare
lângă două riguroaze, face şi o mulţime de măiestrie". Cu superiorii şi camarazii lui a
datorii. Pe urmă trei ani duce o viaţă de­ avut adeseori neplăceri, din cauza dragostei
străbălată, când în Moscva, când acasă, la lui de dreptate şi adevăr.
Talentul literar a pus capăt carierei sale
moşie. Jocurile de cărţi, chefurile cu lăutari
militare. Un pamflet la adresa generalilor,
şi orgiile se ţin lanţ. Scârbit de aceastăviaţă întitulat „Cântecul Sebastopolului", făcut
ruşinoasă, îşi face din nou programe de
muncă serioasă, de cari, bine înţeles, nu se de dânsul împreună cu mai mulţi camarazi,
i se atribui lui şi-i nimici strălucitul viitor
ţine. Aceşti trei ani sunt cei mai uşuratici
şi cei mai sterpi din câţi a trăit Tolstoi. de militar.
începuse deja să-l preocupe gândul să scrie, Epoca aceasta din viaţa lui e însă mult
mai interesantă şi mult mai preţioasă din
şi literatura desigur a câştigat mult din viaţa
asta de petreceri, căci e înveşnicită pe pa­ punct de vedere intelectual şi etic.
în regiunile pitoreşti ale Caucazului, cu
gini neîntrecute.
munţii ce-şi înalţă creştetele încununate de
în primăvara anului 1851, la vârsta de 23 de zăpadă vecinică până în cer; în mijlocul
ani, Tolstoi pleacă în Caucaz cu fratele său naturei pline de farmece, pe care o iubiâ şi
Nicolae, care eră ofiţer. Intră şi el în armată o admiră, a rodit pentru prima oară talentul
ca voluntar, ia parte la lupte, trăeşte ca şi său de scriitor. în Septemvrie 1851 scrie
ceilalţi camarazi, jucând cărţi, făcând vână­ mătuşei sale: „îţi mai aduci aminte, dragă
tori, având aventuri de dragoste şi îndelet- mătuşă, de sfatul ce mi-1 dădeai, pe vremuri,
nicindu-se cu experimente spiritiste. După să scriu romane? Ei bine, iată urmez sfatul
trei ani, la 1854, trece examenul de ofiţer, tău. Am început să mă ocup cu lucrări lite­
părăseşte viaţa romantică a Caucazului, ca rare... cari îmi fac bucurie." Se pare că îşi
să-şi cerceteze rudele în lasnaia Poliana. presimţiâ marea lui putere latentă de scrii­
Aici primeşte porunca să plece la oştirea tor, căci înainte de a fi terminat prima
dela Dunăre. La 14 Martie 1854 soseşte în lui lucrare literară scrie în ziarul său intim:
Bucureşti, de unde se duce la o baterie din „E ceva în mine, care mă face să cred că
Olteniţa, apoi la Silistra. Cu părere de rău nu sunt născut să fiu ca toţi ceilalţi."
trebue s’o spunem că în scrisorile lui nu în ziua de 6 Septemvrie 1852 apăru în
vorbeşte aproape nimic despre ţara româ­ revista „Sowremennik" (Contimporanul) din
nească. Pomeneşte numai de viaţa scumpă Petersburg prima operă literară a lui Tolstoi
din Bucureşti şi de evenimentele războiului. semnată L. N. T. şi întitulată „ C o p i l ă r i e "
După patru luni, retrăgându-se trupele ruseşti care făcu cea mai bună impresie în cercurile
din Silistra, se duce în Crimea, trecând prin literare. Bucata e relevată de pressă şi plăcu
Tecuci, Bârlad, Iaşi, Cherson şi Odessa. Ia lui Turghenief şi lui Dostoiewskii.
parte la luptele dela Sebastopol, pe cari le E interesant să ştim că Tolstoi dela început
descrie mai târziu, sub titlul: P o v e s t i r i aşteptă să fie retribuit pentru lucrările lui
d i n S e b a s t o p o l . La sfârşitul anului 1855 literare. Redactorul revistei C o n t i m p o r a n u l ,