Page 13 - 1909-01
P. 13
Nrul 1, 1909. LUCEAFĂRUL 19
Expoziţii de copii.
„Reuniunea română de agricultură din co acesta sunt premature. în aceste ţinuturi pro
mitatul Sibiiului" are meritul de-a fi realizat blema de căpetenie e cea de a creâ mai
pentru primaoară idea fericită a expoziţiilor întâi o situaţie materială ţărănimii. Pentru
de copii. Până acum a aranjat trei expoziţii noi, cari suntem oameni puţin practici şi cari
de copii în comunele Apoldul-româti (1906), ne mărginim la întrebuinţarea forţei noastre
llimbav (1907) şi Poiana (1908). în anul trecut morale, rezolvarea acestei probleme e mai
(1907) exemplul ei a fost urmat de despăr grea. Nici nu stăruim asupra ei. în ţinuturile
ţământul Asociaţiunii şi de Reuniunea femei în cari ţărănimea noastră are însă condiţiile
lor din Sălagiu, cari au aranjat o asemenea unei desvoltări prin sine însaş, e o crimă
expoziţie în comuna Băseşti. socială şi naţională a nu-i
„Luceafărul" s’a ocupat de veni într’ajutor cu sfatul, lu-
toate aceste expoziţii, adu minându-1 şi îndrumându-1 la
când şi fotografii, aşa încât o viaţă mai raţională. Expo
ele au putut fi cunoscute în ziţiile de copii în aceste ţi
cercuri mai largi. Cu toate nuturi sunt o necesitate. Cu
aceste, nu ştim să se fi în ajutorul lor ţăranii se vor dedă
cercat şi în alte locuri aran să îngrijească de sănătatea lor
jarea lor, deşi ele ar trebui şi a copiilor, de curăţenia lo
să preocupe serios cărtură- cuinţelor şi de vigoarea nea
rimea noastră, care cu puţine mului, la care poporul nostru
jertfe intelectuale şi materiale în multe părţi ţine cu mândrie.
ar putea să le încetăţenească Şi înţelepciunea cuprinsă în
în toateţinuturile. Mai alesdes- vechea maximă: m e n s s a n a
părţămintele „Asociaţiunii" î n c o r p o r e s a n o e u n pre
pot aranja cu uşurinţă astfel cept social de cea mai mare
de expoziţii cu ocazia adună importanţă pentru existenţa
rilor cercuale. Doi copii premiaţi din Poiana. unui neam.
Deşi e aproape de prisos Expoziţiile de copii, pe
să mai stăruim asupra însemnătăţii naţionale lângă rezultatele de premenire a fiinţei noa
şi sociale a acestor expoziţii, totuş vom stre naţionale, pot aveâ urmări binefăcătoare
spune câteva cuvinte, în nădejdea că ele vor pentru închegarea păturilor noastre sociale,
avea norocul să fie ascultate şi urmate. a căror diferenţiare păgubitoare am accen
Statistica ne arată că una dintre ţările cu tuat-o în diferite rânduri. Aranjarea astorfel
o mai mare mortalitate între copii e Ungaria. de expoziţii cultivă în sufletele cărturărimii
Şi comitatele locuite de Români dau procentele noastre sentimentul altruist, care e temelia
cele mai îngrijitoare. Acest fapt e deja îndes- oricărei consolidări sociale. Mai trezeşte în
tulitor pentru a atrage luarea aminte a frunta cărturarii prea îndepărtaţi de originea lor
şilor noştri cari poartă la inimă înaintarea şi ţărănească mândria de-a aparţinea unui popor
întărirea neamului nostru — să înlăture cau de ţărani sănătos, frumos şi treaz la minte
zele acestei primejdii naţionale. Şi cari sunt care e accesibil progresului şi civilizaţiei
de obiceiu cauzele acestei mortalităţi? Boa- omeneşti.
lele izvorîte din negrija mamelor, murdăria Privind de pildă fotografiile expoziţiei din
şi s ă r ă c i a . Sărăcia e cauza primordială, Poiana, ţinută la 27 Octomvrie n. 1908, e cu
care adeseori crează pe celelalte. în ţinutu neputinţă să nu simţi o mândrie că poporul
rile unde ţăranii noştri sunt lipsiţi de pământ, nostru are sate cu oameni aşa de chipeşi şi
unde sunt siliţi să trăiască viaţa mizerabilă aşa de frumoşi; e cu neputinţă să nu simţi
de zileri, bineînţeles că orice încercări de felul fiorul ce ţi-1 trezeşte în suflet viitorul unui