Page 14 - 1909-01

20 luceafărul Nrul 1, 1909.
astfel de popor de ţărani, voinic şi înzestrat Calefariu a ţinut poporului o prelegere despre
cu atâtea calităţi sufleteşti şi trupeşti. „Cauzele marei mortalităţi a copiilor, cu deo­
Cărturarii români, cari înţeleg realitatea şi sebire a sugătorilor şi despre mijloacele ei
hrănesc în suflet şi idealuri, au prilej să vadă de combatere , iar dl Dr. N. Comşa a vorbit
11
11
că prin acest popor poţi nădăjdui într’un viitor despre „Importanţa expoziţiilor de copii .
mai bun. Dar numai p r i n e l ş i p e n t r u e l ! D-na Agnes Dr. Măcelăriţi din Miercurea a
î n d e m n ă m d e c i t o a t ă c ă r t u r ă r i m e a dăruit două rânduri de scutece pentru doi
n o a s t r ă c o n ş t i e n t ă d e m i s i u n e a e i copii săraci, pe cari i-a înfăşat în faţa po­
s ă î m b r ă ţ i ş e z e c u d r a g i d e i a e x p o ­ porului. Premiile în sumă de 150 cor. au
z i ţ i i l o r d e c o p i i , u r m â n d e x e m p l e l e fost dăruite fondului pentru zidirea noii bi­
h a r n i c e i ş i r o d n i c e i „ R e u n i u n i r o ­ serici din Poiana. Donatorii acestei sume
m â n e d e a g r i c u l t u r ă d i n c o m i t a t u l sunt copiii premiaţi.
S i b i i u l u i " . • Sunt tot atâtea fapte vrednice de urmat
* în toate comunele româneşti.
La expoziţia din Poiana au fost expuşi Câte le vor urma?
vre-o 300 de copii între 1—4 ani. Dl Dr. N. Oct. C. Tăslăuanu.

Dări de seamă.
Pompiliu Pârvescu, Hora din Cartai, cu arii Ia choreutica dobrogeană, cântece de jocuri, danţurile
notate de C. M. Cordoneanu, edit. Acad. Rom. Bu­ moderne şi cele vechi, jocul haiducesc cel mai vechiu,
cureşti, 1908. 1 voi. de 195 pp. Preţul: 3 lei. instrumentele muzicale întrebuinţate la jocuri ş. a. —
Academia Română, trimiţându-i-se bogate culegeri lucruri interesant expuse şi uşor de cetit.
de literatură poporală, unele cu material bine adunat In capitolul Hora se descriu, in formă de amintiri
şi bine scris, a înfiinţat în anul acesta o publicaţie şi impresii, uneori poate prea personale, felurile şi
specială, purtând numirea „Din viaţa poporului mişcările jocurilor: Popârlanu, Sultănica, Ciobănaşul,
român — culegeri şi studii", care va cuprinde Oltenaşul, o mulţime de Hore, Sârbe, Dedoi, Leliţa-
culegeri de lit. pop., de obiceiuri, superstiţii, cântece Ioană ş. a., ş. a. Descrierea rămâne cu atât maiţpre-
şi jocuri, cu un cuvânt tot ce este manifestare a vieţii ţioasă, cu cât danţurile poporului, ca şi porturile, ca
sufleteşti a poporului românesc de peste tot locul. şi poeziile sale, se înstrăinează, se corcesc şi cu vremea
Hora din Cartai, — un sat în Dobrogea, în ţinutul pier.
unde s’a făcut culegerea — formează primul volum Celelalte capitole — afară de ultimul sunt de
al acestei publicaţiuni speciale. mai puţină însemnătate, (al doilea, „Datini", trebuia
Lucrarea conţine, pe lângă introducere, şase ca­ omis; tot ce e de interes aici, este cunoscut din Vră­
pitole: I. Hora, II. Datini, III. Legende, IV. Cimilituri, jii e lui S. FI. Marian).
V. Nunta şi VI. Melodiile, afară d’acestea: note, Partea cea mai importantă a lucrării d-lui Pârvescu
glosar, indice şi câteva ilustraţii. este partea privitoare la melodii, fiind până acum
In introducere autorul ne dă observări generale: unică în felul său la noi. Melodiile au fost strânse
mai întâi asupra poeziei populare. Reţinem din cu fonograful în călătorii pe sate. lată ce ne spune
aceste observări tendinţa producţiunilor poporului de a autorul despre drumurile sale şi despre chipul cum
fi locale şi actuale, păstrându-se forma internă şi o ţărancă şi-a exprimat mirarea la auzul fonografului:
schimbând numele de persoane şi localităţi, — exemplu „Când m’a văzut lelea Silica Săcuiului din Cartai, des-
e balada Ghiţă Cătănuţă, cu variantele sale din di­ făcând cutia şi aşezând pâlnia, s’a uitat lung la mine cu
ferite ţinuturi. Autorul, care e profesor secundar în mâna sub bărbie. Dupăce a cântat lăutarul şi am pus
România, cunoaşte variante din Moldova, Muntenia diafragma să le arăt şi lor isprava, biata nevastă
Basarabia şi Ardeal. Nu cunoaşte însă baladele din n’a mai putut răbda, a deschis uşa şi a prins să
Bănat, cari, în unele privinţe, sunt cele mai bogate şi strige: Ptiu!... ucigă-1 crucea! Ia vino, Gligore, să-l
mai bine închegate între tot ce a produs fantazia po­ auzi pe dracu... — Şi, întorcându-se iar, se aoropiă
porului nostru. (O dovadă de superioritate a baladei încet, băgând urechea în pâlnie să asculte mai bine
bănăţene este şi varianta Mioriţei, singură completă, îngânarea aceea melodioasă, care îşi urmă cursul sin­
aflată în Bănat şi apărută mai întâi în „Luceafărul* 1 gură, ieşind ca dintr’un necunoscut şi care nu puteâ
din 1905). să pornească numai dela un fleac de sul de ceară...
Urmează, tot în introducere: observări privitoare Şi într’o vacanţă d’a mare, după atâta umblet se de-