Page 16 - 1909-01

22 luceafărul. Nrul 1, 1909.

C r o n i c ă .
Naşterea Domnului. In acest număr publicăm ultima forme nouă pentru exprimarea frumosului, vedem
operă a dlui Octavian Smigelschi, care de astă toamnă începutul unei epoci de renaştere a artei noastre
lucrează în Roma. Noua operă a mult apreciatului naţionale, care va putea da roade strălucite numai în
nostru pictor e o încorporare a concepţiei naţionale, viitor. Ea va contribui şi la închiegarea socială a
care în timpul din urmă se acentuiază tot mai puternic neamului nostru, care astăzi ni se înfăţişează cu di­
în mişcarea noastră artistică. Nota caracteristică a ferenţieri prăpăstioase şi păgubitoare intereselor na­
acestei mişcări e străduinţa de a creâ o artă ro­ ţionale.
mânească prin introducerea motivelor artei ţărăneşti Arta bisericească a dlui Smigelschi, prin concepţia
şi prin întrebuinţarea elementelor artei vechi 'n arta ei şi prin întrebuinţarea motivelor artei decorative
ţărăneşti, cadrează aşa de bine cu
întreaga mişcare mai nouă de a
creâ o artă naţională. Unii so­
cotesc aplicarea motivelor ţărăneşti
in pictura bisericească ca o erezie.
Noi am accentuat în diferite rânduri
cum înţelegem întrebuinţarea mo­
tivelor artei poporale în arta su­
perioară. Şi credem că am avut
dreptate, când am zis că arta ţără­
nească poate servi numai ca izvor
de inspiraţie, numai ca element de
premenire pentru arta superioară!
Artiştii sunt chiemaţi să desăvâr­
şească arta poporală, să creeze,
prin întrebuinţarea şi prelucrarea
comorilor din arta noastră po­
porală, opere de artă superioare,
vecinice, cari să îmbogăţească arta
universală cu farmecele noutăţii şi
originalităţii. o. C. T.
*
Scrisoare din Bosnia. „Câteo­
Căluşeri-soldaţi din Bosnia în frunte cu căp. Florian. dată seara, în liniştea repaosului
câştigat cu truda zilelor obosi­
noastră modernă, superioară. E o mişcare de premenire, toare, la poalele munţilor pleşuvi, cu pereţi înalţi
de desăvârşire, care se găseşte încă in fazele începu­ de stâncă albă şi platouri largi acoperite cu petrişuri
tului. Vorbind de compoziţia dlui Tib. Brediceanu, ale Herţegovinei — vechiul „Ducatul Sf. Saba"
„La şezătoare", am arătat importanţa acestei noi con­ al Veneţianilor, — în tabăra orăşelului Trebinie, de
cepţii în muzică. Arhitecţii din România lucrează din pe malul râului, sărac în apă, Trebiniciţa, — răsună
răsputeri pentru crearea unui stil românesc în arhi­ cântece duioase pline de dragoste şi dor, şi jale, şi
tectură. Arta decorativă ţărănească e cultivată cu amar...
sârguinţă şi uneori cu simţ de mai multe societăţi „E doina românească ce răsună în acest col­
din România şi dela noi, străduindu-se a întemeia o ţişor depărtat, icuit între litoralul dalmatin şi munţii
artă decorativă românească. Comisiunea monumentelor ce mărginesc invecinatul principat Montenegrin... E
istorice din România în Buletinul său trimestrial doina românească, ce-o cântă soldaţii români, cu
contribue Ia cunoaşterea arhitecturii şi picturii biseri­ privirile aţintite înspre hotarăle depărtate, unde îi
ceşti din cele mai îndepărtate timpuri. Revistele mai chiamă dorul de casă şi de părinţi... Spre miază­
de seamă se ocupă neîncetat cu popularizarea şi co­ noapte se înalţă, pierzându-se în zarea albăstrie, pis­
mentarea artei ţărăneşti şi cu creaţiunile tinerilor ar­ cul căruntului Orîen pe hotarul Montenegrului... Spre
tişti. La noi dl Octavian Smigelschi îndrumă pictura răsărit şi apus şi miază-noapte alţi munţi, tot munţi;
bisericească pe nouă cărări. Până şi dansurile naţionale numai munţi, nălbiţi de zăpadă iarna şi până târziu
sunt cultivate de Societatea „Chindia" din Bucureşti. primăvara, şi aproape lipsiţi cu desăvârşire de ver­
De literatură şi pictură nu mai pomenim, fiindcă ca­ deaţa senină a munţilor de-acasă — chiar şi vara...
racterul lor naţional e bine cunoscut; ele sunt şi mai „Orăşelul Trebinie — un cătun cu vre-o 1500 de
înaintate. . suflete — răsună de vorba românească, rostită în toate
In mişcarea aceasta vioaie şi tot mai puternică noi dialectele. Cea mai mare parte a soldaţilor, trimişi
vedem frământările sufletului românesc de a-şi căută aici să păzească hotarăle nuoi ale monarhiei, sunt