Page 17 - 1909-01
P. 17
Nrul 1, 1909. LUCEAFĂRUL 29
români de pretutindeni: din Bihorul sărac şi îna intrarea pe prima scenă românească şi sperăm că
poiat, din mai bogata şi mai înaintata mărginime dela talentul d-sale va reuşi să se impună din ce în ce
miazăzi, din înfloritoarele ţinuturi ungurene şi bănă mai mult. C.
ţene... Aici se întâlnesc fraţi cu fraţi... *
„Nicăiri, poate, nu aşteaptă soldaţii „poşta" cu atâta Conferinţele şi seratele Asociaţiunii. In sala
dor ca aici în ostrovul acesta de străini, — mai ales festivă a Muzeului la 20 Decemvrie n. în locul repre-
acum, in preajma sărbătorilor... Se vor fi gândind oare ;entaţiei teatrale s’a improvizat o serată muzicală,
cei de-acasă la ei de atâtea ori şi cu aşa dor, cum care a reuşit splendid. A avut următorul program:
se gândesc ei la cei de-acasă? 1. Faure: Crucifix, duet pentru sopran-bariton, cântat
„De obiceiurile de-acasă nu uită nici în străini. în de dnele Triteanu şi Crişan şi dl Octavian Mureşian.
zile de repaos se încing la horă — legănaţi de cân 2. C ho pin: Poloneza es moli; T ib. Brediceanu:
tecul din fluier al unui fecior, odinioară ciobănaş pe Ardeleana, solo de pian, executat de dşoara C. Man.
plaiuri strămoşeşti, azi paznic al hotarălor depărtate; 3. Mascagni: Arie din Cavaleria rusticană, cântată
la sărbători mai mari îmbracă haina
românească de căluşeri şi se pornesc,
veseli, pe joc, uitând pe-o clipă de
greul traiului în străini şi de zilele
multe ce le mai au până se vor pu
tea din nou întoarce la vatra părin
tească ___“
Extragem aceste fragmente din
scrisoarea unui prieten al revistei
noastre, care ne trimite şi cele două
fotografii publicate la acest loc. Una
reprezintă un grup de soldaţi români
cari au jucat „Căluşelul" cu prilejul
aniversării bătăliei dela Biskupita
(1866) In fruntea lor stă un simpatic
căpitan român, cunoscut în cercuri
largi. A doua e o probă de „Căluşer",
în curtea cazarmei. Privitori sunt:
acelaşi căpitan şi căţăluşul său cu
minte „Coujou", la dreapta un soldat
cu fluierul, iar în fund câţiva tovarăşi
de arme...
*
Soldaţi români, jucând căluşerul în Bosnia.
„Mărul“. Ca o întregire la re-
cenziunea dlui G. Bogdan-Duică despre piesa dlui de dna Triteanu. 4. Thierot: Pe lacul Traun, solo
Z. Bârsan publicăm şi impresiile unui spectator ar de bariton cu terzet de dame, cântat de dnele Tri
delean. „Mărul 11 a fost primit cu multă căldură şi cu teanu, Crişan, dşoara Drechsler şi dl Oct. Mureşian.
entuziasm de publicul bucurcştean, care dovedeşte 5. C ho van: Dans românesc la patru mâni, executat
un interes tot mai mare faţă de Teatrul Naţional. de dnele M. Brote şi Triteanu. Dna Tăslăuanu a cetit
Ziarele din capitala ţării româneşti, cu mici excep- schiţa „Nicuşor 11 de dl Ion Al. Brătescu-Voineşti.
ţiuni, au avut cuvinte de laudă despre talentul dra Toate punctele au fost cu entuziasm aplaudate de
matic al autorului, de care se leagă multe speranţe. public. Dnul Mureşian, un distins bariton, a cucerit
La prima reprezentaţie aplauzele publicului însufleţit publicul, ca şi dna Triteanu în Aria din Cavaleria lui
au chemat pe dl Bârsan de vre-o cinci ori la rampă, Mascagni. Duetele şi terzetele de asemenea au fost
făcându-i-se ovaţiuni sincere. Mama autorului, o ţă bine susţinute de dnele Crişan, Triteanu şi dşoara
rancă inteligentă şi vioaie din Sân-Petru de lângă Drechsler. Dşoara Man a executat „Poloneza es moll“
Braşov, care a fost de faţă la premiera fiului ei, a a lui Chopin şi „Ardeleana" dlui Tib. Brediceanu,
fost sărbătorită cu multă dragoste de prietinii şi ad dovedind un frumos talent muzical. Dna Brote, pe care
miratorii autorului, lnsuş directorul Teatrului Naţional, întreg publicul Sibiian o cunoaşte şi o apreciază ca
dl Pompiliu Eliade, a felicitat pe mama fericită, să- o perfectă pianistă, ne-a făcut surpriza de a execută,
rutându-i mânile înăsprite de muncă. Această scenă împreună cu dna Triteanu, „Dansul românesc" de
înduioşătoare a emoţionat adânc pe toţi ceice erau Chovan.
de faţă. Duminecă în 27 Decemvrie n. dl prof. Bratu şi-a
Piesa are scene de o rară frumseţe poetică. Cali ţinut conferinţa despre Raffael. După o reprivire clară
tăţile ei au făcut-o să se menţie mai multe seri pe şi concisă asupra picturei înainte de renaştere, a vorbit
afiş, având întotdeauna acelaş succes. Noi Ardelenii de cele trei epoci ale picturei lui Raffael, proiectând
putem fi mândri că dl Bârsan şi-a făcut cu izbândă cu schiopticonul principalele tablouri şi dând explicaţii
