Page 18 - 1909-01
P. 18
24 LUCEAFĂRUL Nrul 1, 1909.
nimerite şi corecte despre ele. In conferinţa dlui Bratu * „Asociaţienea" a făcut o adresă tuturor diecezelor
a putut descoperi oricine studiul conştienţios şi pri noastre, rugânou-le să adreseze un cercular cătrâ
ceperea de a expune materialul vast în câteva carac oficiile protopopeşti şi parohiale, învitându-le să
teristice cuprinzătoare. Atât proiecţiunile cât şi fru stărue pentru sprijinirea „Asociaţiunii", pentru înfiin
moasa conferinţă a dlui Bratu au izbutit să trezească ţarea cursurilor de analfabeţi şi pentru ţinerea prele
în sufletul celor de faţă câteva clipe de înseninare gerilor poporale la sate.
artistică. Biserica şi Şcoala (Nr. 50.) publică cercularul dat
In cursul Urnei Ianuarie, Dumineca primă, se va jucâ de llustritatea Sa Episcopul Ioan I. Papp.
piesa „Casă veche“ de Theuriet, de diletanţii din * Din Bucureşti primim un aviz că se intenţionează
Sibiiu, sub conducerea dlui Iuliu Enescu. In a doua publicarea lucrări „Figuri contimporane", un fel de
Duminecă dl preot Gheorghe Tulbure va ţinea o con^ dicţionar care va cuprinde informaţii asupra tuturor
ferinţă despre „Copilăria şi tinereţea lui Şaguna“. In celor cari şi-au creat un loc de frunte în activitatea
a treia Duminecă va aveâ loc o serată muzicală. In socială şi naţională.
a patra Duminecă dşoara Dr. Eleonora Lemeny va * In Bucureşti apare un nou ziar „Minerva" sub
vorbi despre Faust. direcţia dlui Ioan Slavici şi redactat de cei m„i buni
ziarişti din România. Ziarul apare în editura insti
„Fond cultural“. P. Sf. Sa mitropolitul Ioan Meţianu tutului „Minerva", care a contribuit aşa de muit la
publică în fruntea „Tel. Român" dela 17 Decemvrie înfkrirea mişcării noastre literare in anii din urmă.
n. un călduros apel in scopul înfiinţării unui „fond Noul ziar e independent, aşa că poate fi cetit şi la
cultural", — pentru susţinerea şcolilor ce le avem şi noi cu mult folos. Abonamentul pe an: 40 lei.
înfiinţarea altora noi. P. Sf. Sa face începutul contri- * Domnişoara Elenora Lemenyi, profesoară la şcoala
buirii cu suma de 4000 coroane, îndatorindu-se a mai civilă de fete a „Asociaţiunii" din Sibiiu, a fost pro
contribui, cât timp va trăi, cu câte 1200 coroane anual. movată, la 12 Decemvrie, doctor în filozofie,
Dl Al. Mocsonyi a dăruit 5000 cor., iar dl N.Vecerdea summa cum laude, la universitatea din Cluj.
din Braşov 1000 cor. Dşoara Lemenyi e prima Româncă care şi-a câş
Credem că acest apel va află răsunet la toţi ceice tigat titlul de doctor în filozofie. Felicitările noastre.
au dragoste pentru şcoala românească şi înaintarea * Pentru soldaţii din Bosnia, în mare parte
poporului românesc. Români, s’au aranjat serate, baluri, concerte în diferite
* centre. In Timişoara s’a aranjat un concert cu spri
jinul cântăreţei noastre d-na Lucia Cosma. Succesul,
Ştiri. In furând m apărat in editura institutului precum era de aşteptat, a fost desăvârşit. S’au incassat
»Minerea din Bucureşti noul volum de poezii al d-lui 1200 coroane, cari se vor împărţi, de sărbători, între
Octavian Goga, intitulat »A T e eh ia mă pământul«. soldaţii din Bosnia.
* Direcţiunea Teatrului Naţional din Bucureşti a * Celebra noastră artistă Agata Bârsescu-
intervenit pe lângă primăria oraşului ca să-i cedeze Radov ci îşi urmează turneul şi se bucură in toate
un teren din fundul „Cişmigiului" pentruca să se con centrele româneşti de aceeaş primire entuziastă, de
struiască aici un Teatru Naţional de vară, unde vor aceeaş caldă şi sinceră simpatie. In Arad, „Serata
jucâ numai artiştii Teatrului Naţional. artistică", în care dna Bârsescu-Radovici a în
* Dl Dr. George Simon, advocat în Aiud, a oferit duioşat şi însufleţit publicul interpretând: Phedra şi
suma de 100 coroane, premiu «pentru cea mai bună Sapho, a cuprins şi alte puncte nu mai puţin atrăgă
lucrare despre modul cum ar puteâ să-şi poarte eco toare, căci au colaborat şi: dna Lucia Cosma,
nomul nostru, mai practic, o comptabilitate uşoară. cunoscuta şi mult apreciata noastră cântăreaţă, care
La concurs pot lua parte numai membri ai Asociaţiei a cântat mai multe arii, încheind cu „Leagăn verde
de pe teritorul despărţământului Aiud-Teiuş. Lucrările, de mătase" şi „O ce veste minunată" ale lui G. Dima
însoţite de un plic conţinând numele autorului, sunt fiind răsplătită cu nesfârşite aplauze pentru admirabila
a se trimite, până la 31 Maiu 1909, la adresa preşe interpretare, — şi pianista d-ra Getta Hodoş din
dintelui despărţământului: Ioan Maior, protopop în Aiud. Blaj, o simpatică şi mult promiţătoare debutantă.
* Marţi, în 8 Decemvrie n., şi-a sărbat in Şimleul- La Oravifa s’au făcut Artistei noastre frumoase
Silvaniei jubileul de 50 de ani de preoţie vicarul ovaţiuni nu numai din partea Românilor ci şi din
Sălajului dl Alimpie Barbuloviciu, sărbătorit de toţi partea publi :ului german. In Caransebeş e vorba ca
cei din jurul lui şi felicitat din partea mulţilor săi
reprezentaţi; dnei Bârsescu-Radovici să coincidă cu
prieteni din cele mai depărtate ţinuturi locuite de serbările insialărei noului Episcop.
Români. Iubilantul e preşedintele despărţământului * In Bucureşti a apărut un nou ziar maghiar:
Şimleu al „Asociaţiei" şi un sprijinitor însufleţit al „Româniai magyar ujsâg". Noul ziar declară, in ar
tuturor mişcărilor noastre culturale. S’a născut Ia ticolul de fond, că va luptă pentru desvoltarea şi
6 August 1834 în Chilioara. întărirea elementului maghiar îr. România, purtându-se
* Dl Dr. Sextil Puşcariu a fost numit profesor
cu respectul cuvenit faţă de ţara care le dă ospitalitate
definitiv la universitatea din Cernăuţi. şi „pâne“.
* Fostul director al Conservatorului din Bucureşti,
Eduard Wachmann, a încetat din viaţă. Redactor: OC’i £. TVSLĂUANU.
■ gr''- tţ
TIPARUL LUI W. KRAFFT ÎN SIBIIU.